FINANTE-BANCI

Semne bune pentru creditare? BNR ar putea sa reduca din nou dobanda cheie

31 ianuarie 2014, ora 15:23, autor(i): Andreea Radu   | 1 comentariu publicat
Aboneaza-te la: RSS   Trimite prin: LinkedIn
money_063-mare.jpg
Banca Nationala a Romaniei (BNR) ar putea reduce dobanda cheie la 3,5% la urmatoarea sedinta a Consiliului de Administratie pe probleme de politica monetara din data de 4 februarie 2014, conform opiniilor exprimate de participantii la un sondaj intern in cadrul Asociatiei Analistilor Financiar ľ Bancari din Romania (AAFBR).

Cincisprezece din douazeci de participanti la sondaj estimeaza reducerea dobanzii la 3,5%, in timp ce restul vad posibila mentinerea sa la nivelul de 3,75%.

Aceasta ar putea fi ultima reducere a dobanzii intr-un ciclu de relaxare a politicii monetare care a inceput in iulie 2013, cele mai multe estimari pentru orizontul decembrie 2014 indicand o dobanda de 3,5%.

Prognozele pentru decembrie 2014 variaza intre un minim de 3% si un maxim de 4%.



Rezervele minime obligatorii pentru pasivele in lei ar putea fi mentinute la 12% in luna februarie si reduse la 10% pana la finalul anului. Estimarile pentru decembrie 2014 variaza intre un minim de 5% si un maxim de 12%.

Rezervele minime obligatorii pentru pasivele in valuta ar putea fi mentinute la 18% in luna februarie si reduse la 15% pana la finalul anului. Estimarile pentru decembrie 2014 variaza intre un minim de 10% si un maxim de 18%.

Banca centrala a redus dobanda cheie cu 1,50 de puncte procentuale timp de cinci sedinte consecutive (iulie, august, septembrie si noiembrie 2013 si ianuarie 2014), pana la minimul istoric de 3,75% pe an. Ultima decizie a fost luata in ianuarie, cand BNR a redus si ratele rezervelor minime obligatorii la lei de la 15% la 12% si ratele rezervelor minime obligatorii la valuta de la 20% la 18%.

Aceasta decizie ar putea duce la o relansare a creditarii in 2014.

Ce estimari au membriiAAFBR

Iancu Guda, membru AAFBR, business information & debt collection manager, Coface: Ratele de dobanda din piata interbancara au scazut semnificativ pentru toate maturitatile, pe fondul investitiilor de portofoliu masive de la inceputul anului 2013 (3,1 mld. euro), aproape cat tot nivelul inregistrat in anul 2012), alimentate de includerea titlurilor de stat romanesti in indicele Barclays si JP Morgan la inceputul anului 2013. Ratele ROBOR - 1 luna au scazut de la 6%, nivel inregistrat la inceputul lui 2013, pana la aproape 2% la sfarsitul aceluiasi an, pentru ca la jumatatea lunii ianuarie 2014 sa coboare la 1,41%. Astfel, excesul de lichiditate a crescut semnificativ in noiembrie si decembrie, pe fondul cresterii cheltuielilor publice finantate prin emisiuni de obligatiuni denominate in euro.

In ciuda acestui fapt, BNR nu a fost nevoita sa initieze actiuni de sterilizare a excesului de lichiditate, deoarece sentimentul investitorilor fata de titlurile de stat a ramas pozitiv pe finalul anului 2013.

Dobanda de politica monetara poate fi redusa pana la 3,5% pana la sfarsitul primului trimestru al anului curent, iar reduceri ale nivelului rezervelor minime obligatorii nu sunt excluse, dar sunt putin probabile. Astfel, presiunile inflationiste preconizate pentru a doua jumatate a anului curent probabil vor tempera masurile de relaxare monetara ale bancii centrale.

Presiunile inflationiste vor creste pe final de an, astfel incat inflatia anualizata pentru intreg anul 2014 va urca pana la 3% - 3,5% (nivelul superior al bandei de variatie privind tinta de inflatie BNR), fiind alimentate de activarea accizei pe combustibil, pierderea efectului de baza privind reducerea TVA la produsele din paine, revenirea graduala a consumului, alegerile euro-parlamentare si prezidentiale din a doua jumatate a anului care vor determina probabil cresterea cheltuielilor guvernamentale cu iz populist.

Dorina Cobiscan, membru AAFBR, analist echipa cercetare macro si titluri cu venit fix, BCR: Banca Nationala a Romaniei ar putea continua ciclul de relaxare a politicii monetare in cadrul sedintei care va avea loc la inceputul lunii februarie. Dobanda de politica monetara ar putea fi redusa la 3,5%, de la nivelul actual de 3,75%. Rezervele minime obligatorii pentru lei ar putea fi diminuate la 10%, in timp ce rezervele minime obligatorii pentru valuta ar putea fi lasate nemodificate (18%).

Estimez ca rata anuala a inflatiei va fluctua aproape de limita inferioara a intervalului tintit de BNR (2,5%▒1pp) in prima jumatate a acestui an. Prin urmare, presiunile inflationiste in scadere, ameliorarea anticipatiilor inflationiste si creditarea scazuta constituie principalii factori care ar putea sta la baza deciziei din luna februarie.

Rozalia Pal, vicepresedinte AAFBR, economist sef Garanti Bank: Inflatia anuala in ianuarie se va situa sub 1% si va ramane la nivel scazut in prima parte a anului. Acest mediu inflationist favorabil va permite Bancii Nationale sa relaxeze in continuare politica monetara, stimuland astfel creditarea in lei prin mentinerea dobanzilor mici.

Florentina Cozmanca, Membru AAFBR, senior economist RBS Romania: Anticipam ca in luna februarie BNR va continua ciclul de reducere a dobanzii de politica monetara printr-o taiere de 25 de puncte de baza la 3,50% si ulterior mentinerea dobanzii la aceasta rata pentru restul anului.

De asemenea, ne asteptam ca reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii sa continue anul acesta. Banca centrala ar putea implementa si alte masuri, precum schimbarea coridorului din jurul dobanzii cheie pentru facilitatile permanente oferite bancilor comerciale (care in prezent se situeaza la +/-3 puncte procentuale), prin ingustarea acestuia si/sau schimbarea acestuia dintr-un coridor simetric intr-unul asimetric.

Tiberiu Voicu, membru AAFBR, analist financiar: Avand in vedere nivelul inca scazut al cererii interne si pericolul inflationist redus in acest moment, consider ca dobanda de politica monetara ar mai putea fi diminuata cu 25 puncte de baza la urmatoarea sedinta de politica monetara a Bancii Nationale. In alta ordine de idei, am putea asista la o crestere a ratei inflatiei incepand cu a doua parte a anului, ca rezultat al introducerii noii accize suplimentare pe carburanti (incepand cu trimestrul II 2014) si al unui an agricol estimat a fi mai slab decat cel precedent.

Nota: Acestea reprezinta opiniile personale ale unor membri ai AAFBR care au participat la sondajul de opinie pe luna in curs si nu reprezinta punctul de vedere oficial al institutiilor la care persoanele respective lucreaza sau cu care persoanele respective sunt asociate. Opiniile exprimate in acest paragraf pot diferi de rezultatele generale ale sondajului care au fost prezentate mai sus si care se bazeaza pe prelucrarea statistica a unui numar mare de raspunsuri primite de la participanti. Nu toti participantii la sondaj au oferit si o opinie detaliata referitoare la indicatorii economici acoperiti de sondaj.

AAFBR este o asociatie profesionala fara scop lucrativ, infiintata in luna ianuarie 2008 si care reuneste in randurile sale aproximativ 60 de analisti din sectorul bancar, fonduri de pensii, societati de administrare a investitiilor, societati de asigurari si din piata de capital.

Cititi si:
Radiografia economica a unui an electoral. 5 prognoze cheie pentru 2014
Comentariile acestui material
 
Numele complet:*
ex: Ion Popescu
Adresa de email:*
Site personal:
ex: http://www.dailybusiness.ro/
Comentariul tau:*
ATENTIE! Camp obligatoriu.
 
 
 
Raul Dumitru a spus:
31/01/2014 15:53
Asta ar fi o noua greseala.
Bancile vor reduce dobanzile la depozite si nu le vor reduce semnificativ pe cele la imprumuturi.
Romanii nu ar mai tine bani in banci, caci nu ar mai merita.
Statul nu va mai avea de unde sa incaseze acel 16% impozit pe dobanda.
Bancile nu vor avea lichiditate si nu vor mai acorda imprumuturi.
Ar fi o noua greseala, ca cele mai multe facute de dl. isarescu.
 
KeyJobs - Job-uri premium
Luni, 13 Iulie 2020, 18:55
Alegeti frecventa cu care doriti sa primiti newsletterul:
Adresa dvs. de email:
Abonati-va la newsletter