De ce se țin lanț pensiile speciale de români? Interese la mijloc și o lege defectă din naștere. Câți bani plătește statul pentru pensii

Ultima decizie luată în legătură cu pensiile speciale a fost ca legea să se întoarcă în Parlament. Astfel că din decizia Curții Constituționale în cazul acestei legi, se poate înțelege că a fost defectă din naștere, dar și la mijloc sunt interesa la nivel înalt, a transmis stiripesurse.ro.

Citește și: Peste 10.000 de români au încasat pensii speciale în iunie 2023. Care a fost cea mai mare indemnizație

2 din 9 judecători nu erau de acord cu pensiile speciale

Doar doi din nouă judecători ai Curții Constituționale (CCR) nu se bucurau de pensiile speciale. Legea se întoarce la Parlament, între altele fiindcă, așa cum a declarat președintele CCR, Marian Enache, „recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată afectează securitatea juridică în componenta de neretroactivitate a legii”.

În această situație este vorba de pensiile magistraților, cele ale militarilor, polițiștilor, funcționari, etc. merg mai departe cu textul legii adoptat de parlament la finalul lunii iunie.

Statul plătește pentru aceste pensii în jur de 2,4 miliarde de euro anual. Dintre care 1,8 miliarde de euro sunt destinați pensionarilor din MApN, Ministere de Interne, servicii secrete, iar restul celor peste 10.000 de magistrați, pensionari, funcționari publici, parlamentari. Doar în jur de 5000 sunt foști magistrați, iar pensiile lor sunt în medie de 4300 de euro pe lună.

Adoptarea legii prin care sunt tăiate pensiile speciale este un punct de inflexiune pentru România, fiindcă de această reformă depinde alocarea tranșei de 3 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) stabilit între București și Bruxelles, conform sursei citate.

Inițial, termenul era de decembrie 2022, iar următorul este de 1 septembrie, de aceea Parlamentului ar trebui să se mobilizeze într-o sesiune specială pentru a reface legea respinsă de CCR într-un fel în care să nu supere prea mult casta magistraților și se respecte cerințele Curții.

De ce se țin lanț pensiile speciale de români? Interese la mijloc și o lege defectă din naștere. Câți bani plătește statul pentru pensii

Săptămâna trecută, opinia publică românească a privit consternată cum trei judecători de la Înalta Curte au achitat doi foști ofițeri de Securitate care au pregătit moartea dizidentului Gheorghe Ursu, motivându-și decizia cu teze lansate de Securitate, încă din perioada când românilor le era frică și să-i pronunțe numele.

Potrivit sursei citate, Curtea Constituțională salvează de altfel statutul privilegiat al magistraților la sesizarea Înaltei Curți, care a prezentat o serie de argumente din care se puteau observa slăbiciunile Legii de tăiere a pensiilor speciale.

Judecătorii Constituționali au fost nemulțumiți de amputările care-i amenințau pe magistrați în prezent și în viitor, așa că au retrimis punctele fragile în Parlament.

Pe scurt, CCR nu a fost de acord:

(1) cu felul în care crește vârsta de pensionare, fiindcă noua lege viza creșterea treptată până în 2028 la 50 de ani, pentru cei care au minim 25 de ani vechime, și apoi la 60 de ani până în 2035. Judecătorii CCR au considerat, însă, că pentru persoanele născute după 1976 vârsta de pensionare crește direct la 60 de ani, fără o tranziție reală și fără „norme tranzitorii care să asigure previzibilitate și certitudine”;

(2) nici baza de calcul a pensiei de serviciu nu a fost admisă la CCR, fiindcă noua lege consideră că baza de calcul trebuie să fie 80% din veniturile celor 25 de ani de magistratură, nu din ultima lună de activitate. Această prevedere urma să se aplice abia peste 20 de ani, dar CCR consideră că „se încalcă exigențele de calitate a legii prin lipsa unor reglementări tranzitorii clare, precise și previzibile cu privire la actualizarea pensiilor de serviciu și la eliminarea creșterii cu 1% a valorii de 80% care se aplică asupra bazei de calcul a pensiei de serviciu pentru fiecare an care depășește vechimea standard de 25 de ani”;

(3) din punctul de vedere al CCR, orice recalculare a pensiilor speciale de care beneficiază magistrații „afectează securitatea juridică în componenta de neretroactivitatea legii. Securitatea juridică cere și impune o protecție a garanțiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobândit prin emiterea deciziei de pensionare”;

(4) impozitarea pensiilor speciale mai mari de 4.000 de lei a fost un alt punct vulnerabil al legii, potrivit CCR;

(5) creșterea vârstei minime de la 20 la 25 de ani, deși potrivit Legii ar fi intrat în vigoare abia din 2029, duce la „încălcarea componenței instituționale a independenței justiției”.

Parlamentul va avea o mică marjă de manevră după aceste observații, iar magistrații vor rămâne cu pensiile lor speciale și nimeni nu-i poate izgoni din Paradis.

Alte articole: Ce pensii uriașe vor pierde judecătorii de la CCR! Unii primesc chiar două pensii speciale