Fenomenul „Shrinkflation”. Producătorii din industria bunurilor de larg consum au redus ambalajele fără ca preţurile să evolueze în consecinţă

Fenomenul „Shrinkflation”, soluția producătorilor în fața inflației. În ultimii doi ani, afectați de o inflaţie record, unele produse de larg consum şi-au dublat sau chiar triplat preţul. În aceste condiţii, oamenii au devenit mai vigilenți la modul în care îşi cheltuie banii. Pentru a nu-i pierde pe consumatori, dar şi pentru a nu-şi vedea afectate vânzările, producătorii de bunuri FMCG au găsit soluţia – reducerea ambalajelor fără ca preţurile să evolueze în consecinţă, conform Ziarul Financiar.

Fenomenul „Shrinkflation” – reducerea ambalajelor fără ca preţurile să evolueze în consecinţă

ZF a observat cum s-a schimbat practic oferta de produse în lanţurile hipermarketurilor şi supermarketurilor. De exemplu, ciocolata cântăreşte acum 70, 80 sau 92 de grame, faţă de 100 de grame cât era înainte. Pachetul de unt a intrat şi el la apă, până la 180 de grame (faţă de 200 de grame iniţial).

Cât despre balsamul de rufe, acesta se vinde acum în variante precum 425 ml ori 1,625 de litri, în timp ce sticla de lapte poate cântări doar 800 ml. Acestea reprezintă doar câteva exemple de ambalaje „intrate la apă“, care se găsesc astăzi în marile lanțuri de magazine.

Alegeri europarlamentare 2024. O bunică din România, vedetă în documentarul UE care încurajează tinerii să iasă la vot

Importanța votului la alegerile europarlamentare din 2024. Parlamentul European a lansat un documentar ce cuprinde mărturiile unor bunici, din mai multe țări europene, despre evenimente…

Energia verde, singura modalitate prin care românii pot avea facturi mai mici. Sebastian Burduja: „Ne permitem să exportăm și pentru…

Sebastian Burduja anunță soluția ca românii să primească facturi mai mici la curent. Folosind energia verde, prețurile vor scădea considerabil.

Shrinkflation, fenomenul prin care producătorii din industria bunurilor de larg consum au redus ambalajele bunurilor, fără a tăia însă, de cele mai multe ori, şi preţurile în consecinţă, a ajuns să fie un fenomen vizibil şi pe piaţa din România.

„Nu mai există ciocolată la 100 de grame. Acum ai variante de 70-80 de grame care costă la fel sau mai mult decât înainte (cu gra­majul iniţial, mai mare – n.red.)“, spune Mihai B.

Acesta mai spune că a analizat oferta şi că a re­găsit această problemă la mai multe bran­duri, fiind astfel o tendinţă general valabilă.

Această strategie nu este o noutate, ba din contră, este de mult cunoscută în rândul specia­liştilor în marketing şi pricing. Diferența este că, în prezent, ea devine mai frecvent utilizată dat fiind contextul socioeconomic.

Așadar, într-o perioadă marcată de o inflaţie de neoprit, în România înregistrându-se una dintre cele mai mari rate din Europa, retailerii şi producătorii de bunuri de larg consum caută soluţii pentru a-şi păstra consumatorii aproape şi a nu-şi vedea vânzările afectate.

„Suntem foarte atenţi la presiunea cu care se confruntă consumatorii şi la obiceiurile lor, astfel încât să găsim cele mai bune soluţii, atât pentru reducerea impactului asupra coşului de cumpărături, cât şi pentru optimizarea businessului, pe fondul unui context economic marcat de un nivel istoric al inflaţiei, cu creşteri fără precedent ale costurilor de producţie“, spun reprezentanţii grupului Unilever, unul dintre cei mai mari producători de bunuri de larg consum din lume.

Ei au în portofoliu atât alimente – îngheţată ori condimente -, cât şi cosmetice sau produse de curăţenie.

„O variantă prin care putem susţine consumatorii să aleagă în continuare de la raft marca şi produsele preferate este oferirea unor ambalaje de dimensiuni diferite, dar nu este singura“, spun reprezentanţIi Unilever, gigant care are în portofoliu branduri de îngrijire personală precum Dove, Rexona, baza pentru mâncăruri Knorr sau îngheţata Magnum şi Algida.

Ei adaugă că, înainte de a creşte preţurile sau de a modifica dimensiunile ambalajelor, au în vedere permanent o serie de măsuri care includ promoţii, dar şi oferte de produse cât mai variate, pe diferite paliere de beneficii şi preţ.

Citește și: Ambalajele SGR, falsificate! Ministrul Mediului trage un semnal de alarmă: „Unul dintre riscuri este acela de a ne trezi că sistemul este fraudat”

Sursa citată a adresat această întrebare şi grupului P&G, un alt gigant cu un portofoliu amplu de bunuri de larg consum, însă oficialii companiei nu au răspuns. Ei au în portofoliu, printre altele, brandul de balsam de rufe Lenor, care a ajuns astăzi la o dimensiune de 1,625 de litri, pornind de la 2 litri iniţial.

„Este interesantă o comparaţie între ambalajele de acum 5-10 ani şi cele actuale. Bidonul de Lenor avea 2 litri. Acum a ajuns la sub 1,7 litri“, spune un alt consumator.

Acest fenomen a dus la un adevărat război între retaileri şi producători pe anumite pieţe din Occident, în toamna anului trecut francezii de la Carrefour marcând la raft produsele care „au intrat la apă”. Ziarul Financiar a trimis întrebări către toţi actorii din comerţul modern din țara noastră, însă doar Kaufland a oferit răspunsuri privind acest fenomen.

„Dacă furnizorul consideră, într-o situaţie particulară, că este oportună micşorarea gramajului unui produs, aceasta trebuie să fie însoţită de o reducere de preţ, astfel încât preţul calculat pe kilogram sau litru să rămână constant. Cu atât mai mult, dorim să subliniem faptul că nu am operat modificări lipsite de transparenţă în ceea ce priveşte preţul per unitate nici în cazul produselor marcă proprie“, a punctat Valer Hancaş, director comunicare şi corporate affairs în cadrul Kaufland România, retailer cu circa 175 de magazine.

Prin urmare, el spune că politica de achiziţii a companiei a rămas aceeaşi dintotdeauna, iar Kaufland nu acceptă creşterile de preţuri mascate din partea furnizorilor.

Executivul adaugă că din raţiuni ce ţin de confidenţialitatea acordurilor comerciale cu partenerii, nu poate detalia sau oferi exemple de produse ale căror ambalaje au fost modificate.

Inflaţia a început să îşi facă simţită prezenţa în anul 2022, iar la finalul anului amintit depăşea 16% pe plan local, în timp ce în decembrie 2023 coborâse la sub 7%. Însă, industria alimentară a cunoscut scumpiri mult mai mari în special la alimentele de bază, ceea ce a afectat consumul şi, mai departe, producătorii, care au fost nevoiţi să găsească soluţii pentru a-şi menţine businessurile în echilibru.

Cristi Nechita-Rotta, director general al Rottaprint, companie specializată în producţia de etichete şi ambalaje flexibile, spune că tendinţa de a introduce ambalaje pentru cantităţi atipice se observă deja de 2-3 ani, iar doar în cazuri izolate gramajele vechi s-au eliminat total.

„Categoriile de produse unde am observat diversificarea gramajelor sunt laptele şi untul, chips-urile, sosurile ambalate individual sau detergenţii. În ceea ce priveste fondurile pe care a venit această tendinţă de diversificare a gramajelor, acestea sunt variate. Unul dintre ele poate fi puterea de cumpărare mai scăzută.

Astfel, introducerea unui nou gramaj poate fi o metodă prin care nu se afectează valoarea finală a coşului de cumpărături (de exemplu, unt de 125 gr şi 175 de grame în loc de 200 gr )“, a declarat Cristi Nechita-Rotta.

De asemenea, el spune că un alt fond poate fi atragerea unor noi segmente de piaţă prin diversificarea portofoliilor, de exemplu consumatori ocazionali, consumatori grăbiţi care vor să consume poate în pauza de la prânz anumite alimente, sau consumatori cu o putere redusă de cumpărare, care îşi vor permite să cumpere din când în când anumite produse mai scumpe.

„Per total, creşterea unui brand se bazează pe creşterea segementului de cumpărători şi nu doar pe fidelizarea acestora. Astfel, diversificarea gramajelor o strategie câştigătoare pentru branduri, este practic o metodă prin care sa te adresezi mai multor categorii de consumatori cu acelaşi produs, dar oferindu-l în gramaje diferite“, a punctat Cristi Nechita-Rotta.

Cu toate că deja se vorbeşte de o stabilizare a preţurilor, ba chiar de deflaţie, la raft şi în magazinele online se vede mai degrabă shrinkflation-ul, adică produse cu gramaje diferite faţă de cum erau consumatorii obişnuiţi, de cele mai multe ori mai mici decât în mod normal. De exemplu, untul Napolact este acum disponibil în ambalaj de 180 de grame, consumatorii fiind obişnuiţi mai degrabă cu varianta de 200 de grame.

Pe de altă parte, ciocolate sub branduri precum Milka, Poiana sau Kandia sunt disponibile şi la 70 şi la 80 şi la 92 de grame. Nu doar în industria alimentară este aplicat acest model, ci şi în cel al produselor de îngrijire al hainelor sau al locuinţelor, astfel că de exemplu balsamul de rufe Lenor este prezent în ambalaje mai puţin obişnuite precum 1.625 ml sau 462 ml.

Producătorii spun că măsura de reducere a ambalajelor e venită ca reacţie la comportamentul clienţilor.

„Inflaţia a determinat consumatorii să fie mult mai atenţi la lista de cumpărături şi la bugetul alocat, coşul de cumpărături fiind mai mic în comparaţie cu alţi ani. Observăm tendinţa de a merge mai des în magazine pentru achiziţii mai mici sau pentru produse aflate în promoţie. În acest sens, am extins gamele de produse felitate în gramaje diverse, segmentul de produse feliate înregistrând o creştere de 5% în 2023 comparativ cu celelalte formate de vânzare, care au scăderi uşoare“, spunea recent Roxana Manolescu, CEO al Caroli, unul dintre principalii jucători de pe piaţa de mezeluri.

Ea adăuga că această tendinţă se va vedea şi anul acesta, iar compania va continua să diversificarea formatelor de produse feliate, „pentru a fi în continuare o alegere în funcţie de preferinţele culinare, dar şi de buget“.

Vezi și: RetuRO deschide un nou centru regional de colectare a ambalajelor SGR. Acesta se va afla la Brașov