În nici 3 ani, costul traiului decent s-a scumpit cu 40%. Cât costă coșul de mâncare pentru o familie cu 2 copii

Deși reprezentanții Guvernului au luat mai multe măsuri pentru a reduce costurile facturilor şi alimentelor, realitatea este alta: traiul de zi cu zi e tot mai scump. Diferit de acum trei ani, costul pentru coșul de consum pentru un trai minim decent a crescut cu 40%. Cele mai scumpe sunt mâncarea și întreținerea locuințelor.

Mâncarea și facturile, problema majoră a românilor

Și diferențele sunt din ce în ce mai mari. Azi, bugetul alocat pentru mâncare, cheltuielile cu locuinţa, dar şi educaţia, sănătatea şi recreerea este cu 40% mai mare faţă de 2021. Casa şi alimentele ne costă, în continuare, cel mai mult.

„Dacă ne raportăm la alimente, în comparaţie cu acum 3 ani, plătim pentru produsele alimentare cu aproape 40% în plus. În 2020, coşul cu alimente de bază pentru o familie formată din 2 adulţi şi 2 copii costă undeva la 1.500 de lei. La final de 2023, acelaşi coş a ajuns să coste peste 2.100 de lei”, a transmis Mădălina Chiţac, reporter Observator.

Dragoş Frumosu, sindicat industria alimentară: Preţurile au crescut şi cauzele sunt evidente: după pandemie, preţ la energie electrică, gaze, combustibil. Şi plafonarea nu a avut niciun fel de rezultat pozitiv şi nici n-o să aibă.

Chiar dacă au așteptat mult să le fie mai bine, în ciuda schimbărilor,  românii nu au simţit plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază

Plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază a adus ieftiniri prea mici pentru a fi sesizate de mulţi români.

Dragoş Frumosu, sindicat industria alimentară: Dacă ne gândim la ce sortimente din cadrul acestor categorii au fost plafonate, o să ajungem la concluzia că nu s-a întâmplat nimic spectaculos. Comerciantul, ca să poată să acopere această plafonare, a crescut preţul la alte produse. Plafonarea întordeauna atrage în alte părţi creşteri. Toată lumea încearcă să-şi recupereze banii şi să câştige ceva. Asta nu-i o soluţie.

Mai mult a ajutat plafonarea din energie, măsură introdusă în 2022

Bogdan Glăvan, profesor de economie: Principala problemă a României este că a dus o politică intenţionată de scumpire a energiei. după liberalizarea preţurilor la energie, preţul gazelor a scăzut. Să nu uităm că principalii producători de energie din România de gaze şi curent sunt companiile de stat. Prin urmare, creşterea preţurilor s-a produs pentru că companiile de stat au decis acest lucru.  Plafonarea preţurilor la energie a venit pentru a oferi un alibi statului. La curent, cel puţin. Plafonarea a ajutat în sensul că nu am plătit mai mult decât înainte.

Singurul efect al plafonărilor este faptul că, totuşi, conform estimărilor, am plătit cu 11% mai puţin pentru alimente şi energie, necesare unui trai decent.

Ai putea citi și: Credite garantate de Guvern până la 150.000 de lei. Care sunt condițiile