Lovitură după lovitură pentru Călin Georgescu. Comisia de la Veneţia i-a respins solicitarea de analizare a anulării  alegerilor de către CCR

Lovitură după lovitură pentru Călin Georgescu.  Comisia de la Veneția a anunțat că nu este de competența ei să analizeze anularea alegerilor din România după ce susținătorii lui Călin Georgescu au acuzat, în repetate rânduri, că nu există dovezi ale implicării Rusiei în campania electorală din România.

„Comisia de la Veneția nu trebuie să analizeze acest caz sau decizia Curții Constituționale a României. Întrebarea care ne-a fost ridicată este generală și vizează o analiză comparativă a dreptului constituțional și a standardelor europene și internaționale”, arată Comisia de la Veneția în raportul dat publicității pe 27 ianuarie.

Citeşte şi: Călin Georgescu aruncă bomba: „Asta a fost finalul! Curtea Curtea Constituțională poate să revizuiască și să corecteze ceea ce a greșit”

”Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul social media este deosebit de dificilă. Deciziile bine motivate și transparente cu privire la astfel de chestiuni sunt cruciale.

În opinia Comisiei de la Veneția, astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile, și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi folosite doar ca informații contextuale informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare”, se arată în raportul citat de Româniatv.net.

Citeşte şi: Crin Antonescu îl nimicește pe Călin Georgescu: ‘Un drog ieftin, dar eficient și distrugător, care este servit unor oameni’

Raportul subliniază că doar în anumite circumstanțe – și dacă sunt îndeplinite mai multe condiții și garanții – o curte constituțională poate invalida alegerile.

Recomandările făcute de Comisia de la Veneția în raport
A. Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui să fie luate de cel mai înalt organism electoral și astfel de decizii ar trebui să poată fi revizuite de cel mai înalt organ judiciar, de curtea constituțională sau de o instanță electorală specializată, atunci când există un astfel de organism judiciar [punctul 21];

B. Competența instanțelor constituționale de a invalida alegerile din oficiu – dacă există – ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar [punctul 27];

C. Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor ca întreg poate fi permisă numai în circumstanțe foarte excepționale (formularea în original – very exceptional circumstances) ca ultima ratio și cu condiția ca neregulile din procesul electoral ar fi putut afecta rezultatul votului [punctele 18 și 39];

D. Procesul decizional privind rezultatele alegerilor trebuie să fie însoțit de garanții adecvate și suficiente care să asigure, în special, o procedură echitabilă și obiectivă și o decizie suficient de motivată, bazată pe fapte clar stabilite care dovedesc nereguli care sunt atât de semnificative încât ar fi putut influența rezultatul alegerile; părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile, și puterea discreționară a judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidată și limitată de condițiile prevăzute de lege; deciziile trebuie luate în termene rezonabile [par. 16, 28, 31, 33];

E. Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor electorale, libertăților și intereselor electorale de către stat, actori electorali publici și privați, precum și pe baza influenței mass-media și, în special, a mass-mediei sociale, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din străinătate [punctele 48 și 49];

F. Statele ar trebui să reglementeze consecințele tulburărilor informaționale, ale atacurilor cibernetice și ale altor amenințări digitale la adresa integrității electorale; candidaților și partidelor trebuie să li se acorde un acces corect și acces corect și echitabil la mass-media online, iar reglementările ar trebui puse în aplicare pentru a se asigura că sistemele de inteligență artificială ale intermediarilor de internet nu favorizează anumite partide sau candidați în detrimentul altora [punctele 54 și 55];

G. Normele generale privind finanțarea și transparența campaniilor electorale ar trebui aplicate campaniei electorale online prin intermediul platformelor social media; statele ar trebui, de asemenea, să reglementeze faptul că publicitatea electorală online trebuie identificată ca atare și trebuie să fie transparentă, iar platformele social media sunt obligate să dezvăluie date privind publicitatea politică și sponsorii acesteia [punctele 56 și 58].

Curtea Constituțională (CCR) a României a anulat în decembrie rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 și a decis reorganizarea lor. Decizia CCR s-a bazat pe documentele desecretizate de Consiliul Superior de Apărare a Țării (CSAT) care arătau că rezultatul votului a fost influențat în favoarea lui Călin Georgescu.