Mugur Isărescu confirmă situația gravă în care se află românii. „Sunt preocupări continue dedicate acestui subiect”

Luni, 30 octombrie, în cadrul unui eveniment de specialitate, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, și-a exprimat opinia că fiecare cetățean ar trebui să aibă cunoștințe despre funcționarea economiei în ansamblu și a economiei naționale, mai ales în contextul economiei de piață.

Mugur Isărescu susține că românii nu au cunoștințe depline în domeniul financiar

„Genericul conferinței de astăzi vorbește de la sine: „O perspectivă critică asupra rolului educației în incluziunea și reziliența financiară în România”. Practic, noi găzduim o dezbatere consonantă cu preocupările noastre, ale Băncii Naționale.

Sunt preocupări continue dedicate acestui subiect: educația financiară. De data asta, punctul de pornire îl constituie însă o serie de studii recente despre nivelul de educație financiară a adulților din România”, a menționat Mugur Isărescu.

Potrivit acestuia, cercetările efectuate pe plan național, pe baza unor metodologii bine stabilite, dar și a unor eşantioane care să asigure reprezentativitatea corespunzătoare, „nu arată deloc bine”.

Vezi și: Curs BNR 30 octombrie. Banca Națională anunță schimbări majore pentru euro, lira sterlină, dolarul SUA, francul elvețian și gramul de aur

„Majoritatea cetăţenilor adulţi din România au cunoştinţe insuficiente în domeniul financiar.

Este însă cunoscut că, pentru o funcţionare cât mai eficientă a mecanismelor economice, fiecare persoană activă ar trebui să deţină informaţii economico-financiare minime, care să-i permită să-şi gestioneze banii şi riscurile asociate în mod responsabil, să cunoască modul de funcţionare a economiei în general şi a economiei naţionale, economiei de piaţă, în special.

Ce trebuie făcut pentru a ajunge cât mai repede la o atare stare în România? Aceasta este o temă pe care cred că o va aborda explicit sau implicit conferinţa de astăzi”, a punctat guvernatorul BNR.

Cât despre rolul educaţiei financiare din perspectiva BNR, Mugur Isărescu a subliniat necesitatea înţelegerii unor concepte economice importante pentru fiecare cetăţean activ, precum mecanismul inflaţiei sau procesul de formare a dobânzilor, sunt o ţintă intrinsecă a educaţiei financiare.

„Acum câteva cuvinte despre cum vedem noi la Banca Naţională rolul educaţiei financiare. Înţelegerea unor concepte economice importante pentru fiecare cetăţean activ, precum mecanismul inflaţiei, ca să dau un exemplu sau procesul – că este un adevărat proces de formare a dobânzilor, nu le scoate nimeni din coş – sunt o ţintă intrinsecă a educaţiei financiare din punctul nostru de vedere.

Educaţia financiară devine pentru banca centrală – şi nu numai la noi, la orice bancă centrală – un element complementar al politicilor de reglementare şi supraveghere şi chiar al stabilităţii financiare.

Aşadar, suntem direct interesaţi de creşterea nivelului de cunoştinţe în rândul publicului adult, dar nu numai – şi de folosire a oricărui instrument ce poate dezvolta atitudini şi comportamente sănătoase din punct de vedere economic în rândul populaţiei şi, în special, în rândul tinerei generaţii”, a mai spus Isărescu.

El a menţionat că Banca Naţională s-a ocupat de educaţia financiară încă din 1991, odată cu promulgarea primelor legi bancare, cu mult înainte ca aceasta să fie un subiect de interes atât pentru autorităţi cât şi pentru public.

„Fie că sunt dezbateri, conferinţe, simpozioane, colocvii pe diverse teme, volume cu teme economice şi nu numai apărute în colecţia Băncii Naţionale a României, fie că specialiştii băncii centrale au ieşiri publice sau semnează articole de autor, toate au nu doar un rol informativ, ci şi în mod explicit un rol educativ.

Practic, legile bancare ne-au obligat la acest lucru„, a punctat guvernatorul BNR.

Potrivit acestuia, BNR a dezvoltat de a lungul anilor o bază logistică solidă care se regăseşte în Bucureşti, dar şi în reţeaua BNR din teritoriu.

„Avem 13 agenţii şi şase sucursale regionale care acoperă toate judeţele ţării, cu sedii în clădiri de patrimoniu şi monumente istorice, şi acest lucru este important, să fie ceva atractiv – şi dotate cu spaţii expoziţionale şi săli multimedia pentru conferinţe.

Includ aici şi cele două muzee: Muzeul Băncii Naţionale situat în Palatul Vechi din Bucureşti şi Muzeul Aurului de la Mănăstirea Tismana, precum şi un centru de pregătire profesională deschis jurnaliştilor, analiştilor şi educatorilor.

În curând vom deschide şi Casa Oromolu din judeţul Vâlcea, care probabil că va avea aceeaşi destinaţie„, a mai spus Isărescu.

Oficialul a mai explicat că în fiacre an sunt alocate importante resurse financiare pentru îmbunătăţirea programelor de comunicare cu publicul.

„În anul 1991 am înfiinţat şi am dezvoltat ulterior Institutul Bancar Român. Din 1993, organizăm an de an simpozionul de cultură, civilizaţie bancară şi educaţie financiară.

Am iniţiat programe ample care de-a lungul timpului au devenit repere pentru publicul căruia ne adresăm. (…) Cel mai nou proiect pe care Banca Naţională l-a lansat şi-l va coordona la nivel naţional, Antreprenoriat de Top, are ca obiectiv creşterea nivelului de educaţie economică şi financiară a antreprenorilor.

Proiectul este un efort comun al sistemului financiar, al mediului academic, al autorităţilor şi al mediului de afaceri”, a adăugat Mugur Isărescu.

„Pe toate aceste canale, mesajul Băncii Naţionale a României a ajuns la aproximativ, din datele noastre, 500.000 de participanţi.

Ei au fost ulterior, alături de noi, în programele derulate şi au dus mai departe efortul de educaţie financiară. „Train The Trainers”, cum se obişnuieşte, am educat viitorii educatori. Este acest lucru suficient? Şi nu este o întrebare retorică.

Din demersurile sociologice rezultă că nu este suficient. Este şi acesta un motiv în plus pentru găzduirea evenimentului de astăzi. Adaug faptul că în luna octombrie sunt celebrate Ziua Mondială a Educaţiei, pe data de 5 octombrie şi Ziua Internaţională a Economisirii, chiar mâine, pe 31 octombrie”, a completat guvernatorul BNR.

Vezi și: Anunțul începutului de săptămână de la BNR. Ce se întâmplă cu românii care au creditele în lei