Până în 2030, România ar trebui să aibă peste 40.000 de locuri de muncă noi. Efectele proce­sului de tranziţie energetică

Decarbonizarea este percepută ca o oportunitate perfectă de creşte­re eco­no­mică şi, implicit, de creare de noi locuri de muncă, astfel că potrivit variantei revi­zuite a PNIESC (Planul Naţio­nal Inte­grat în domeniul Ener­giei şi Schimbărilor Climatice) la nivelul anului 2030 România ar trebui să aibă peste 40.000 de noi locuri de muncă în urma acestui proces. Documentul a­ra­tă că aproape 20.000 de joburi ar fi ca efect indirect al proce­sului de tranziţie energetică, potrivit datelor transmise de Ziarul Financiar.

Tranziția energetică va crea noi locuri de muncă pentru români

„Prin aplicarea meto­do­­logiei, până în anul 2050 vor fi create pes­te 100.000 de noi lo­curi de muncă verzi prin realizarea doar a unora dintre politi­cile şi măsurile pre­zen­tate.

Cele mai mul­te noi locuri de mun­că verzi create vor fi lo­curi de muncă directe şi se vor datora producţiei, con­struc­ţiei, instalării, exploatării şi întreţinerii tehnologiilor verzi.

Ecologizarea economiei va fi facilitată şi prin locuri de mun­că indirecte care nu ne­cesită cunoştinţe sau sarcini ecologice spe­cializate.

De exemplu, noi locuri de muncă vor fi create atunci când sunt produse mate­rialele folosite pen­tru fabricarea tehnolo­giilor verzi, când aceste pro­duse sunt manipulate şi când sunt vândute”, este scris în varianta revizuită a PNIESC, adevă­rata strategie energetică a României.

Citește mai multe știri: Ei sunt cei mai „muncitori” oameni din Europa! Pe ce loc se poziționează românii în UE, ca număr de ore lucrate

Problema este că până în momentul de față, din­colo de oamenii necesari pentru a monta pa­nouri solare sau pentru a contribui la con­strucţia proiectelor de energie eolia­nă, tran­ziţia energetică nu a creat multe alte locuri de muncă în contextul în care investiţiile în producţia loc­ală de tehnologie lipsesc.

Tranziția energetică este văzută o necesitate din punct de vedere economic.

„Pe termen lung, prețurile energiei vor scădea, dar numai dacă vom folosi tehnologiile cu cel mai mic preț de producție a energiei, ca energia solară și energia eoliană. Având în vedere modul în care este structurată piața energiei electrice, producătorii cu un cost de producție mic pot contribui la reducerea prețurilor energiei, pentru că nu mai sunt dependenți de costul combustibililor fosili.

Așadar, investițiile în energia regenerabilă nu vor crește prețul energiei, cum este greșit interpretat, ci din contră, vor scădea prețul acesteia, utilizând mai puține certificate de carbon și fiind deconectate de evoluția prețurilor globale ale petrolului”, declară Dr. Andrei David Korberg, potrivit tranzitia-energetica.declic.ro.

Vezi și: Guvernul introduce noi carduri pentru mii de români. Anunţ de ultimă oră făcut de Simona Bucura Oprescu