Vitezomanii sunt în sărbătoare. Guvernul nu mai dă bani pentru sute de radare fixe pe șosele!

Reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunțau, în martie, un megaproiect de supraveghere a șoselelor din România: 400 de radare fixe, pe autostrăzi și alte drumuri unde se produc cele mai multe accidente provocate de viteza excesivă.

”În primă fază, vom monta pe drumurile naționale cu risc, DN1, DN2, DN7, DN6 și pe sectoarele vechi de Autostrăzi, A1, A2 și pe A3 pe zonele unde nu au fost prevăzute din contract. Aceste camere radar se vor monta prin construcția efectivă a autostrăzii și alte camere care vor face parte din sistemul E-sigur pentru identificarea vitezei. În fiecare contract, dincolo de partea de construcție a drumului, avem prevăzute montarea unor sistem de informare”, spunea purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu.

Citește și România, țara în care 2,5 milioane de tone de mâncare ajung la gunoi. Ce arată datele

Cele 400 de radare fixe urmau să fie administrate de CNAIR, în timp ce Poliția s-ar fi ocupat de procesarea informațiilor, deciziile de sancționare a vitezomanilor și trimiterea procese verbale la aceștia.

Camerele video ar fi trebuit să calculeze automat viteza maşinii între două radare succesive şi să trimită automat amenda pe adresa şoferului, dacă depistau încălcarea limitei legale.

Investiția în radare fixe pe șoselele din România, estimată la aproape 100 de milioane de lei, a fost însă pusă pe stop de guvern, pe termen nelimitat. În cel mai bun caz, respectivele radare ar putea fi funcționale peste doi ani, potrivit observatornews.

În aceste condiții, România rămâne, deocamdată, fără radare fixe. Poliția Rutieră are, în schimb, 1.186 de aparate mobile pentru măsurarea vitezei, datorită cărora s-au dat peste 350.000 de sancţiuni în primele şase luni ale anului.

Polițiștii și specialiștii în siguranţă rutieră avertizează că șoferii care depășesc viteza legală câștigă foarte puțin în raport cu riscurile pe care și le asumă, cele mai serioase fiind legate de siguranța lor și a celorlalți participanți la trafic. Astfel, la o viteză cu 20 kilometri pe oră peste limită, ei parcurg 100 de kilometri de autostradă cu opt minute mai rapid decât dacă ar respecta prevederile legale.

Citește și A7 – autostrada muzeu. Tronson de 30 de kilometri, închis chiar dacă lucrările au fost finalizate, din cauza unor suduri greșite