România, țara în care 2,5 milioane de tone de mâncare ajung la gunoi. Ce arată datele

Uniunea Europeană aruncă aproximativ 10% din alimentele produse la gunoi, iar România contribuie la această risipă cu aproximativ 2,5 milioane de tone anual – echivalentul a circa 150 de kilograme de persoană. Din acest motiv, reducerea risipei alimentare nu mai reprezintă doar o obligație europeană, ci și o responsabilitate comună pentru sănătatea publică, siguranța alimentară și protejarea resurselor Planetei, notează Agerpres.

„Risipa alimentară este o problemă a societăţii noastre care preocupă întreaga Uniune Europeană (UE) şi poate ajunge la aproximativ 10% din alimentele puse la dispoziţia consumatorilor. UE s-a angajat să reducă la jumătate risipa alimentară mondială până în 2030, atât la nivelul comerţului cu amănuntul şi al consumatorilor, cât şi pe parcursul lanţurilor de producţie şi aprovizionare cu alimente.

În aceste condiţii, reducerea risipei nu este doar  o obligaţie impusă de noile norme europene, ci şi o responsabilitate comună faţă de sănătatea publică şi siguranţa alimentară. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) va sprijini operatorii economici să faciliteze donarea alimentelor sigure pentru consum, astfel încât produsele care pot ajunge pe mesele oamenilor să nu fie irosite”, a declarat președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, pentru sursa menționată anterior.

Citește și: Grupa de sânge care aduce un risc mult mai mare de a face ulcer sau alte probleme digestive. Dieta alimentară este foarte importantă

În țara noastră se acordă o atenție deosebită atât în cazul acțiunilor de conștientizare, cât și în cel al măsurilor legislative. Din 2024, legislația obligă toti operatorii din sectorul alimentar să ia măsuri pentru diminuarea risipei alimentare, inclusiv conștientizarea angajaților și consumatorilor, vânzarea produselor aproape de expirare la preț redus, redistribuirea prin donații, utilizarea sistemelor inteligente de gestiune a stocurilor și producției, precum și adaptarea proceselor tehnologice pentru a reduce pierderile.

Restaurantele, printre cei mai mari risipitori de alimente. Ce se întâmplă în România

În paralel, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) şi ANSVSA trebuie să desfăşoare campanii de informare şi educare a consumatorilor şi operatorilor, pentru a sublinia importanţa reducerii risipei alimentare.

„Gospodăriile generează mai mult de jumătate din risipa alimentară din UE, urmate de restaurante, unităţi de alimentaţie publică şi de punctele de vânzare cu amănuntul, cum ar fi supermarketurile şi magazinele alimentare. Restul reprezintă risipa din timpul producţiei şi al fabricării.

Unele studii relevă că principala cauză a risipei în alimentaţia publică este dimensionarea necorespunzătoare a porţiilor oferite clienţilor, care nu ajung să consume toată mâncarea oferită. Alte cauze sunt: resturile rezultate prin pregătirea meniurilor, disfuncţionalităţi în aprovizionare sau excesul de mâncare pregătită, care trebuie aruncată la sfârşitul zilei. Tocmai în acest sens, noua legislaţie obligă operatorii din HORECA să permită clienţilor să ia acasă alimentele pe care nu le-au consumat, fără costuri suplimentare şi în condiţii corespunzătoare de ambalare”, a spus președintele ANSVA.

Mai mult, Ministerul Agriculturii a anunțat că, potrivit estimărilor, aproximativ 2,5 milioane de tone de alimente sunt aruncate în fiecare an. Totuși, MADR nu are atribuții de a măsura sau raporta direct aceste cantități, ci doar de a sprijini prevenirea risipei. Din acest motiv, nu există date oficiale proprii cu privire la nivelul deșeurilor alimentare.

Conform unei cercetări realizate de Institutul Național de Cercetare pentru Bioresurse Alimentare pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cei mai mari „risipitori” de alimente din România sunt restaurantele şi consumatorii casnici din mediul urban, care generează 8,6%, respectiv 6,5% din pierderile totale. De asemenea, în producţia agricolă primară se mai pierde aproximativ 4,2%, în procesarea alimentelor – 3,8%, iar în retail şi distribuţie – 0,9%.

„Totuşi, tendinţa este de scădere: risipa în gospodăriile urbane a scăzut de la 10,4% în 2016 la 6,5% în 2020, iar prognoza pentru 2030 este de circa 2%”, susţin reprezentanţii MADR.

Studiile de specialitate arată că și în Uniunea Europeană, mai mult de jumătate din risipa alimentară (54%) provine din gospodării.

„Mâncarea gătită, fructele şi legumele sunt cel mai des aruncate, fie din cauza porţiilor prea mari, a programării defectuoase a consumului, fie pentru că multe persoane evită să consume resturile de la o zi la alta”, arată datele oficiale.

Citește și: Alertă alimentară în mai multe magazine din România. Un condiment folosit în toate bucătăriile a fost retras de urgență