Rezultate Recensământ 2022. România mai are 19 milioane de locuitori. Care este cea mai mare problemă a populației

Rezultate Recensământ 2022. În 1992 eram 22 de milioane 800.000 de români și, de atunci, la fiecare zece ani, au dispărut câte un milion de români. Astfel, am ajuns acum la același număr de persoane ca în 1966, atunci când Nicolae Ceaușescu a dat decretul care viza creșterea accelerată a populației.

Citește și: Atac dur pentru organizatorii recensământului! Vor fi dați în judecată de Partida Romilor: „Suntem nemulțumiți de procentele pe care le au romii”

Rezultate Recensământ 2022

Alt fenomen îngrijorător: îmbătrânirea populației, care s-a accentual în ultimul deceniu. Vârsta medie a crescut de la 40,8 ani, cât era în 2011, la 41,4 ani, potrivit ultimului recensământ. Și este mai mare la femei, 43,6 ani, față de 40,1 ani la bărbați. De altfel, sunt mai multe femei decât bărbați în România, adică 51,5% din populație.

Progres de 67% pe Autostrada Sibiu-Pitești, lotul Pitești-Curtea de Argeș. Inaugurarea celor 30 de kilometri s-ar putea face până la…

Un pas mare pentru Autostrada Sibiu-Pitești! Lotul 5 ar putea fi inaugurat până la finalul anului, înainte de termen.

Este oficial! România devine prima țară din UE care recunoaște alienarea parentală (înstrăinarea părintească)

Ce este alienarea parentală sau înstrăinarea părintească? Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care va schimba destinele a zeci de mii de copii

Acest fenomen de îmbătrânire pune presiune mare pe sistemul de pensii. Pentru că sunt mai mulți pensionari decât tineri, și vor fi tot mai mulți dacă luăm în calcul natalitatea scăzută și migrația. Momentan, statistica arată 100 de persoane tinere, sub 15 ani, la 121 de vârstnici, de peste 65 de ani.

Recensământul făcut anul trecut de Institutul Național de Statistică a fost al XIII-lea din istorie și primul organizat integral în format digital.

Câți români au primit amendă de 3.000 de lei

Recensământul populației României, realizat anul trecut, a creat o mare isterie în societate. Instituțiile statului au insistat să prezinte acest proces drept o utilitate reală, o procedură transparentă, în timp ce tabăra negaționiștilor a avertizat că datele personale nu trebuie comunicate personalului abilitat să colecteze datele.

Bineînțeles, nu toți românii s-au recenzat sau autorecenzat. În cazul celor care nu s-au încadrat în termenul stabilit de Institutul Național de Statistică (INS) pentru că au uitat, nu au reușit sau pur și simplu nu au vrut, anul trecut a fost o ploaie de amenințări cu amenzi, venită din partea statului. Totuși, se pare că doar 89 de persoane au fost amendate în cadrul recensământului populației.

Aceștia au fost amendați fie pentru că au refuzat să răspundă recenzorilor, fie pentru că au furnizat informații incomplete.