România, principalul furnizor de combustibil al Ucrainei. Companiile românești au livrat 63,4 mii tone de benzină Kievului

România, principalul furnizor de combustibil al Ucrainei. Companiile românești au livrat Ucrainei în luna ianuarie, 63,4 mii tone de benzină, o cantitate echivalentă cu jumătate din exporturile de benzină către statul vecin din primele 9 luni ale anului trecut, de 130 mii tone, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), potrivit de Profit.ro

Citește și Ucraina refuză încă o dată negocierile de pace cu Rusia. Mesaj tranșant din partea Regimului Zelenski

România, principalul furnizor de combustibil al Ucrainei

În luna ianuarie, OMV Petrom și Rompetrol au realizat 40% din exporturile de benzină operate de companiile românești în Ucraina. Cele 63,4 mii tone de combustibil livrate Ucrainei sunt doar cu 10 mii tone mai reduse consumului mediu lunar de benzină auto din țara noastră.

Ion Țiriac, implicat într-un mare proiect. Ce se întâmplă cu averea miliardarului

Ion Țiriac este recunoscut drept un mare filantrop. De-a lungul timpului, miliardarul român a donat bani pentru sportul românesc și pentru sănătate. De curând, afaceristul…

Ce sporuri pentru condiţii vătămătoare primesc angajaţii de la Guvern. Se poate ajunge la un salariu în plus!

La fel ca funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) sau cei ai ANSVSA şi ANPC, angajaţii din aparatul…

Astfel, conform Centrului de Studii Tehnice Rutiere și Informatică (CESTRIN) al Companiei de Drumuri, consumul anual de carburanți pe rețeaua de autostrăzi și drumuri naționale este de aproximativ 4,5 milioane tone, din care 877 mii tone benzină și 3,6 milioane tone motorină. Dacă sunt luate în calcul și utilizările non-auto ale carburanților, consumul intern de motorină crește la 5,9 milioane tone, iar cel de benzină la 1,4 milioane tone.

Polonia, Lituania și Grecia sunt alți furnizori majori de benzină ai Kievului. În luna ianuarie acestea au livrat Ucrainei 81,6 mii de tone de carburanți, cu mai puțin de o treime peste volumul exportat de companiile românești.

Importurile uriașe de benzină din ianuarie justifică intenția companiilor ucrainene de a-și asigura stocuri înainte de introducerea embargoului impus de UE importurilor de carburanți din Rusia, care a intrat în vigoare pe 5 februarie, dar și prin majorarea consumului non-auto de către proprietarii de generatoare, mai multe zone fiind confruntate cu întreruperi de curent ca urmare a bombardamentelor ruse, țintite asupra infrastructurii energetice.

În ceea ce privește creșterea spectaculoasă a exporturilor de carburanți ale companiilor românești, aceasta este pusă pe seama faptul că Ucraina nu mai importă volume semnificative din Bulgaria, în urma tensiunilor apărute între autoritățile de la Sofia și gigantul rus Lukoil.

Putin pierde 160 de milioane de euro pe zi din cauza plafonării prețului la petrol

Ca urmare a plafonării preţului petrolului rusesc, veniturile realizate de Moscova din exporturile de ţiţei sunt mai mici cu aproximativ 160 de milioane de euro (172 de milioane de dolari) pe zi, susţine un cercetător finlandez.

În plus, ca și când  această lovitură nu era de ajuns, diminuarea veniturilor ar urma să se agraveze, până la 280 de milioane de dolari pe zi, după ce plafonul privind exporturile de petrol va fi extins şi la produsele rafinate ruseşti, începând cu data de 5 februarie, se arată într-un raport realizat de centrul de analiză Centre for Research on Energy and Clean Air cu sediul în Helsinki, citat de Agerpres.

Raportul prezentat de specialiști oferă noi dovezi cu privire la modul în care plafonul de preţ impus de grupul G7, precum şi sancţiunile asociate impuse de Uniunea Europeană afectează maşina de război a Rusiei. Cotaţia barilului de ţiţei rusesc este deja la jumătate faţă de preţul internaţional al petrolului.

„Embargoul UE privind importurile de petrol, precum şi plafonarea preţului ţiţeiului au intrat în sfârşit în vigoare, iar impactul este la fel de important pe cât se preconiza”, susţine Lauri Myllyvirta, analist şef la CREA.

Cu toate acestea, Kremlinul este sceptic cu privire la calculele analiştilor de la CREA, potrivit agenţiei de presă ruseşti Interfax care îl citează pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Este prea devreme să estimăm impactul deoarece piaţa globală a energiei este mult prea volatilă, iar exportatorii ruşi de petrol nu au ajuns încă să se confrunte cu clienţi care să respecte plafonul de preţ”, a subliniat Peskov.

Citește și George Soros, noi declaraţii controversate: „În China sunt îndeplinite toate precondiţiile pentru o revoluţie”. Ce spune magnatul despre războiul din Ucraina