România traversează o perioadă de blocaj politic major, în contextul în care marți, 30 iunie, reprezintă ultima zi în care președintele Nicușor Dan mai poate desemna un premier înainte de intrarea Parlamentului în vacanță. În lipsa unei decizii imediate, scenariul cel mai probabil indicat de surse politice este menținerea unui guvern interimar condus de Ilie Bolojan până în toamnă, ceea ce ar limita semnificativ capacitatea Executivului de a lua decizii majore, potrivit g4media.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Vizită de stat a președintelui Israelului la București. Discuții la nivel înalt cu Nicușor Dan și accent pe securitate și cooperare bilaterală
Un guvern interimar are atribuții restrânse și nu poate adopta ordonanțe de urgență, ceea ce ar obliga viitorul premier să se bazeze pe Parlament, aflat în vacanță, pentru adoptarea unor măsuri importante. În acest context, se discută posibilitatea convocării unor sesiuni extraordinare ale Legislativului, inclusiv cu voturi online, pentru a permite adoptarea unor decizii urgente, precum cele legate de implementarea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Unele voci din USR susțin această soluție, argumentând că proiectele majore ale României au beneficiat în mod tradițional de consens politic.
Pe fondul acestei situații, liderul UDMR Kelemen Hunor a estimat că un nou guvern ar putea fi format până la finalul lunii iulie, avertizând însă că nu există soluții rapide sau „magice” și că este nevoie de o majoritate stabilă. Acesta a subliniat că o posibilă formulă de guvernare ar putea include PSD, PNL și UDMR, dacă nu se poate reface vechea coaliție.
Criza politică actuală este rezultatul unei instabilități prelungite care durează de aproximativ două luni, după ce guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură susținute de opoziție și de o parte a minorităților parlamentare. Demiterea a avut loc pe fondul unor reforme controversate, în special în domeniul justiției și al companiilor de stat, ceea ce a generat tensiuni puternice atât în mediul politic, cât și în societate.
Ulterior, au existat mai multe încercări eșuate de formare a unui nou guvern. Prima propunere, Eugen Tomac, nu a reușit să obțină o majoritate parlamentară. A doua, Adrian Veștea, a fost respinsă de Parlament după negocieri politice tensionate și controverse în interiorul PNL și AUR, episod care a amplificat criza și a dus la noi tensiuni între partidele parlamentare. Aceste eșecuri au accentuat lipsa unei majorități clare și au prelungit perioada de interimat guvernamental.
În prezent, pe masa președintelui se află două variante principale pentru funcția de premier: Sorin Grindeanu, propus de PSD, și Siegfried Mureșan, susținut de o posibilă alianță PNL–USR–UDMR. Niciuna dintre aceste variante nu reușește însă să coaguleze o majoritate parlamentară stabilă, iar PSD a transmis că nu va susține un guvern din care nu face parte. În același timp, social-democrații revendică un rol central în guvernare și solicită control deplin asupra cabinetului și programului de guvernare.
În paralel, negocierile politice sunt marcate de tensiuni și atacuri reciproce între partide, inclusiv campanii mediatice și acuzații privind trecutul și influențele politice ale unor candidați. Disputa politică a amplificat și mai mult polarizarea între formațiunile parlamentare, în timp ce ideea unei guvernări stabile rămâne incertă.