S&P confirmă ratingul României la „BBB-/A-3”, dar menține perspectiva negativă

S&P Global Ratings apreciază că procesul de consolidare fiscală din 2027-2028 va fi susținut de procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene și consideră că, pe termen scurt, revizuirile necesare ale bugetului pentru 2026 și un acord privind indexarea cheltuielilor sociale în 2027 vor determina un anumit nivel de cooperare politică.

S&P Global Ratings apreciază că eroziunea structurală a bilanțurilor fiscale și externe ale României în perioada post-pandemică a sporit expunerea țării la creșterea ratelor dobânzilor și la schimbările sentimentului investitorilor. În acest context, agenția consideră că formarea unui guvern cu un cadru de politici puternic și susținut este esențială pentru prevenirea accentuării vulnerabilităților.

La 2 octombrie 2026, S&P Global Ratings a confirmat ratingurile suverane de credit pe termen lung și scurt, în valută și în moneda locală, ale României, la „BBB-/A-3”. Perspectiva a fost menținută la negativă.

Perspectiva negativă

S&P Global Ratings explică perspectiva negativă prin faptul că riscurile legate de implementarea consolidării finanțelor publice ale României și de reducerea deficitelor externe rămân ridicate. Agenția apreciază, de asemenea, că România este vulnerabilă la schimbările de încredere a investitorilor, pe fondul necesarului semnificativ de finanțare externă și al ponderii ridicate a deținerilor de titluri de stat de către nerezidenți.

Scenariul de înrăutățire

S&P Global Ratings afirmă că ar putea reduce ratingurile României, dacă procesul prelungit de formare a guvernului, în urma destrămării coaliției în mai 2026, ar împiedica reducerea deficitului fiscal în 2027 și 2028.

Agenția consideră că există riscul ca eșecul în implementarea unei traiectorii credibile în materie de politici și fiscalitate să pună în pericol nu doar consolidarea bugetară, ci și să amplifice riscuri mai largi, precum deteriorarea sentimentului investitorilor, creșterea costurilor de finanțare și intensificarea presiunilor asupra balanței de plăți.

S&P Global Ratings mai arată că ar putea lua în considerare o retrogradare dacă presiunile externe s-ar intensifica. Agenția oferă ca exemplu situația în care disfuncționalitățile de pe piețele energiei ar afecta perspectivele inflaționiste pe termen mediu ale României, concomitent cu o slăbire semnificativă a creșterii economice, a balanței de plăți și a rezultatelor fiscale.

Scenariul de îmbunătățire

S&P Global Ratings ar putea revizui perspectiva la stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce, oprind erodarea bilanțurilor guvernului și sectorului extern.

Potrivit agenției, un astfel de scenariu ar fi susținut de un plan credibil de politici pe termen mediu, posibil ancorat într-un consens politic larg, precum și de o revenire a creșterii economice.

S&P Global Ratings apreciază că reconfirmarea ratingului reflectă așteptarea de bază pe termen scurt potrivit căreia România va forma cu succes un guvern care va adopta un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028.

Agenția arată că, în pofida blocajului politic existent din mai, inclusiv a mai multor voturi de încredere eșuate pentru diferiți candidați la funcția de prim-ministru, consolidarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas pe traiectoria stabilită pentru 2026.

S&P Global Ratings notează că factorii de decizie din România au avansat cu succes în această vară legislația necesară pentru deblocarea majorității fondurilor RRF.

Potrivit agenției, acest lucru a determinat un vârf al intrărilor de fonduri europene în acest an, susținând un buget de investiții publice excepțional de ridicat, de 8,5% din PIB, în timp ce ratele de absorbție a fondurilor RRF depășesc 90% în cazul granturilor și 95% în cazul împrumuturilor.

Agenția estimează că intrările de fonduri europene vor ajunge la aproximativ 3,5% din PIB în 2026, acoperind o parte semnificativă din necesarul ridicat de finanțare externă al României și oferind, în același timp, spațiul fiscal necesar pentru realizarea investițiilor publice, principalul factor de susținere a activității economice în acest an.

Totuși, S&P Global Ratings avertizează că un blocaj politic prelungit și riscul unor compromisuri politice suboptime, adoptate în ultimul moment, ar putea pune în pericol reducerea proiectată a deficitelor gemene ale României până în 2029.

Agenția arată că blocajul legislativ costă România 750 de milioane de euro din granturile RRF, din cauza eșecului de adoptare a unei legi unitare privind salarizarea în sectorul public.

În lipsa unui cadru durabil pentru gestionarea fondului de salarii din sectorul public, care a reprezentat aproape 25% din cheltuieli în 2025, S&P Global Ratings apreciază că perspectiva fiscală rămâne afectată de declarațiile contradictorii ale partidelor principale.

Agenția consideră că lipsa de claritate în ceea ce privește majorările salariale din sectorul public reprezintă un risc pe măsură ce se apropie alegerile din 2028, deoarece o fragmentare politică mai accentuată ar putea conduce la derapaje fiscale asociate alegerilor, de aproximativ 1,3% din PIB în medie istorică. Potrivit S&P Global Ratings, acest lucru ar submina credibilitatea traiectoriei de reducere a deficitului convenite cu autoritățile europene în cadrul procedurii de deficit excesiv.

Vulnerabilitățile externe ale României persistă, potrivit S&P Global Ratings

Agenția estimează un deficit de cont curent de 7,5% din PIB în 2026, care va rămâne cu aproximativ 1 punct procentual peste traiectoria deficitului fiscal până în 2029.

S&P Global Ratings apreciază că, în pofida reducerii deficitelor fiscale, soldul contului curent este supus unor presiuni tot mai mari, ca urmare a deteriorării balanței veniturilor primare, determinată de creșterea plăților de dobânzi aferente stocului în creștere al datoriei externe.

În condițiile în care și investițiile străine directe (ISD) sunt pe o tendință descendentă, agenția consideră că este necesară stabilizarea mediului politic și asigurarea continuității intrărilor de fonduri europene pentru acoperirea necesarului brut ridicat de finanțare externă al țării.

Profil instituțional și economic: politica conflictuală împiedică predictibilitatea politicilor

S&P Global Ratings apreciază că politica conflictuală și compromisurile politice frecvente, adoptate în ultimul moment, ar putea submina predictibilitatea traiectoriei fiscale și de politici a României pe termen mediu.

Agenția arată că, deși intrările de fonduri europene se vor modera anul viitor după vârful RRF din 2026, sprijinul pentru investiții va rămâne important prin alocările aferente politicii de coeziune din cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027 și prin programul SAFE, în valoare de 16,8 miliarde de euro.

S&P Global Ratings estimează că economia României se va contracta cu 0,5% în 2026, pe fondul consolidării fiscale, al inflației ridicate determinată de prețurile energiei și al scăderii salariilor reale, care vor reduce consumul privat. Potrivit agenției, investițiile finanțate din fonduri europene reprezintă singurul factor de compensare semnificativ.

Ipoteza de bază a S&P Global Ratings este că România va prezenta un plan fiscal credibil pentru 2027-2028

Agenția apreciază că peisajul politic al României rămâne caracterizat de instabilitate, întrucât nu a fost încă format niciun guvern după căderea guvernului Bolojan în mai.

S&P Global Ratings notează că, în pofida eșecului mai multor candidați la funcția de prim-ministru de a obține un mandat, președintele Nicușor Dan a respins solicitările pentru alegeri anticipate. Agenția apreciază că alegerile anticipate rămân puțin probabile, având în vedere că România nu a organizat alegeri parlamentare anticipate în perioada postcomunistă.

Potrivit agenției, sondajele de opinie actuale indică faptul că doar partidul de opoziție de dreapta Alianța pentru Unirea Românilor, care deține aproximativ 20% din locurile din Parlament, dar are aproape 40% în sondaje, ar beneficia în mod tangibil de pe urma unor alegeri anticipate.

S&P Global Ratings arată că, deși Parlamentul a reușit să avanseze legislația esențială pentru facilitarea unei absorbții ridicate a fondurilor RRF și pentru susținerea unui buget mare de investiții publice, de 8,5% din PIB, lipsa unui guvern funcțional afectează predictibilitatea reformelor și creează incertitudine în privința guvernanței fiscale pe termen mediu.

Agenția notează că, din punct de vedere istoric, deficitele fiscale ale României s-au majorat cu aproximativ 1,3% din PIB în anii electorali.

S&P Global Ratings estimează că intrările de fonduri europene în România vor scădea față de nivelurile record din acest an, când absorbția RRF este estimată la aproximativ 10,65 miliarde de euro, respectiv circa 2% din PIB, însă acestea vor rămâne importante în următorii ani.

Agenția arată că, după încheierea RRF în acest an, alocările din CFM 2021-2027 și programul SAFE vor deveni tot mai importante pentru susținerea investițiilor în 2027 și ulterior. România are alocate aproximativ 31,0 miliarde de euro prin politica de coeziune, din care până în prezent au fost atrase 11,3 miliarde de euro, respectiv 36,5%.

S&P Global Ratings arată că România va avea acces la împrumuturi europene în valoare de 16,8 miliarde de euro, la dobânzi reduse, între 2026 și 2030

Pe lângă fondurile alocate prin politica de coeziune, S&P Global Ratings arată că România va avea acces la împrumuturi europene în valoare de 16,8 miliarde de euro, la dobânzi reduse, între 2026 și 2030, în cadrul programului SAFE, care urmărește să demareze și să coordoneze cheltuielile pentru apărare în rândul statelor europene membre NATO.

S&P Global Ratings estimează că economia României se va contracta cu 0,5%, pe măsură ce consolidarea fiscală și inflația ridicată, determinată parțial de șocurile globale de pe piața energiei, vor afecta consumul privat. Agenția se așteaptă la o revenire la o creștere de 2,25% în 2027, susținută de redresarea consumului și de reducerea impulsului fiscal.

S&P Global Ratings anticipează că investițiile din sectorul public vor scădea cu aproximativ 2% din PIB

S&P Global Ratings anticipează că investițiile din sectorul public vor scădea cu aproximativ 2% din PIB odată cu diminuarea intrărilor de fonduri europene, în timp ce o revenire a investițiilor din sectorul privat va compensa parțial acest deficit. Agenția arată că perspectiva sa rămâne supusă unor riscuri generate de persistența inflației, lipsa clarității mediului de politici interne și tensiunile geopolitice.

S&P Global Ratings apreciază că zăcământul de gaze Neptun Deep va consolida profilul macroeconomic al României, deși efectele pozitive se vor manifesta pe parcursul mai multor ani. Proiectul, programat să intre în producție în primul trimestru din 2027, cu o valoare de 4 miliarde de euro și realizat printr-o asociere între entități private și compania de stat Romgaz, ar putea transforma România într-unul dintre principalii producători de gaze din UE.

Agenția consideră că, dincolo de consolidarea securității energetice interne și reducerea dependenței de importuri, proiectul va susține creșterea economică prin intensificarea activității industriale. S&P Global Ratings apreciază însă că principalul impact al zăcământului se va manifesta prin contribuția la conturile externe ale României, prin susținerea unor exporturi mai mari.

S&P Global Ratings arată că economia României continuă să se confrunte cu mai multe provocări pe termen lung, inclusiv tendințe demografice nefavorabile

Agenția apreciază că reducerea populației de vârstă activă ar putea afecta tot mai mult creșterea economică în lipsa unor reforme menite să soluționeze necorelările dintre competențele disponibile și cererea de pe piața muncii sau să îmbunătățească mediul de afaceri și, în cele din urmă, să încetinească emigrația.

Potrivit S&P Global Ratings, în ultimul deceniu populația României de vârstă activă a scăzut cu aproximativ 1,1% pe an, iar agenția estimează că această tendință se va modera doar marginal în următorii câțiva ani.

Profilul flexibilității și al performanței: deficite fiscale în scădere, dar costuri mai mari cu serviciul datoriei

S&P Global Ratings apreciază că bugetul României pentru 2027 va echilibra probabil reducerea cheltuielilor de capital cu o indexare prudentă a salariilor și pensiilor din sectorul public.

Agenția estimează că deficitele externe ale României vor rămâne ridicate și vor depăși deficitul fiscal cu aproximativ 1 punct procentual din PIB până în 2029

S&P Global Ratings consideră că inflația ridicată și presiunile asupra cursului de schimb vor limita probabil marja de manevră a Băncii Naționale a României, împiedicând relaxarea politicii monetare pe termen scurt.

Agenția estimează un deficit fiscal al administrației publice de 6,25% din PIB pentru întregul an 2026, în scădere de la 7,9% din PIB în 2025 și 9,3% din PIB în 2024.

S&P Global Ratings arată că mai multe pachete de reforme introduse în 2025-2026 au generat câștiguri fiscale, inclusiv majorări ale taxei pe valoarea adăugată, creșteri ale accizelor, înghețarea salariilor și pensiilor și modificări ale impozitului pe profit. Agenția apreciază că aceste măsuri au produs o consolidare fiscală constantă, precum și o contracție a cheltuielilor guvernamentale în termeni nominali, în pofida încetinirii economiei.

Potrivit agenției, această contracție a fost determinată de măsuri de control al costurilor, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public, prevăzută prin legislația adoptată anul trecut.

S&P Global Ratings arată că, în timp ce măsurile fiscale pentru 2026 sunt clare, bugetele pentru 2027 și 2028 rămân mai incerte

Agenția se așteaptă ca România să continue consolidarea bugetară în conformitate cu cerințele procedurii europene de deficit excesiv, în care țara a intrat în 2020.

S&P Global Ratings estimează că efortul fiscal din 2027 se va concentra pe partea de cheltuieli, în special prin majorări controlate ale salariilor și pensiilor din sectorul public, după o înghețare de doi ani.

Agenția arată că acest lucru trebuie însă echilibrat cu planul fiscal structural pe termen mediu al României, convenit cu Comisia Europeană, care vizează reducerea fondului de salarii din sectorul public cu cel puțin 1,5 puncte procentuale din PIB până în 2031.

În acest context, S&P Global Ratings consideră că există puțin spațiu pentru ca majorările salariale sau ale pensiilor să depășească semnificativ creșterea PIB nominal în perioada 2027-2028.

Agenția estimează că deficitul administrației publice din România va ajunge la 5,8% din PIB în 2027 și va continua să scadă la 5,0% din PIB în 2028

Deși în scădere, S&P Global Ratings estimează că aceste deficite vor determina creșterea datoriei nete a administrației publice a României la 60% din PIB până în 2027, de la 52% la sfârșitul anului 2025.

S&P Global Ratings consideră că poziția datoriei României este afectată de creșterea costurilor de finanțare, randamentul titlurilor de stat pe 10 ani fiind de aproximativ 7,4%, comparativ cu estimarea agenției privind rata efectivă a dobânzii la datoria guvernamentală, de 5,6% la sfârșitul anului 2025.

Agenția arată că piețele interne de mică adâncime au determinat o dependență de finanțarea externă. S&P Global Ratings estimează că factura dobânzilor României va continua să crească, de la puțin peste 2,0% din PIB în 2024 la aproximativ 3,2% în 2026 și la 3,5% în 2028, ceea ce va duce factura dobânzilor la aproape 10% din veniturile guvernamentale până la sfârșitul anului 2028.

S&P Global Ratings se așteaptă ca deficitul de cont curent al României să rămână structural ridicat, chiar dacă deficitul bugetar general se îmbunătățește

Agenția estimează că deficitul de cont curent va ajunge la 7,5% din PIB în 2026, înainte de a se reduce la 7,0% în 2027, menținându-se cu aproximativ 1 punct procentual din PIB peste deficitul fiscal până în 2029.

Agenția consideră că acest deficit este amplificat de modificări structurale externe, mai degrabă decât de consumul intern, în special de creșterea plăților de dobânzi aferente unui stoc semnificativ mai mare al datoriei externe, care a ajuns la 125,6 miliarde de euro în 2025, față de 67 de miliarde de euro în 2022.

S&P Global Ratings arată că, în 2026, deteriorarea raportului de schimb a contribuit, de asemenea, la deficit. Agenția se așteaptă însă ca zăcământul de gaze offshore Neptun Deep să susțină încasările din exporturi începând din 2027, iar structura generală a finanțării externe să beneficieze de intrările de fonduri europene, susținând rezerve internaționale nete robuste ale băncii centrale.

Agenția estimează că intrările care nu generează datorie, respectiv granturile UE și ISD nete, ar putea acoperi aproximativ 50% din deficitul de cont curent, în medie, în perioada 2027-2029.

În pofida acestor factori de protecție, S&P Global Ratings estimează că datoria externă a României, din care sunt scăzute activele externe lichide, va crește de la 52% din încasările din contul curent în 2025 la 60% în 2029.

S&P Global Ratings arată că majorările de taxe, deprecierea leului românesc și efectele de propagare generate de energie au contribuit la menținerea unei inflații ridicate. Agenția se așteaptă ca indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) să scadă în a doua jumătate a anului 2027, ca urmare a unor efecte favorabile de bază, însă apreciază că inflația de bază rămâne persistentă.

Agenția observă că inflația de bază, în special în sectorul serviciilor de piață, a intrat în zona de două cifre, pe măsură ce companiile transferă în prețuri costurile mai mari cu forța de muncă, energia și importurile.

S&P Global Ratings estimează că IAPC va avea o medie de 8,3% în 2026, ceea ce, în opinia agenției, va împiedica o relaxare a politicii monetare din partea Băncii Naționale a României pe termen scurt. Agenția se așteaptă ca inflația să revină în intervalul țintei, de 2,5% plus sau minus 1 punct procentual, în 2028.

S&P Global Ratings apreciază că sectorul bancar din România, deținut în principal de grupuri străine, rămâne rezilient, deși există în continuare anumite zone de risc. În primul trimestru din 2026, rata creditelor neperformante a crescut ușor, la 2,8%, în timp ce profiturile băncilor au continuat să se normalizeze față de vârful atins în 2023.

Agenția arată că ratele de capital și de lichiditate rămân solide și se situează ușor peste media Europei Centrale și de Est, deși taxele bancare permanente suplimentare afectează capacitatea băncilor de a genera capital prin reducerea profiturilor nedistribuite.

S&P Global Ratings notează că împrumuturile acordate sectorului privat se mențin la aproximativ 22% din PIB, reflectând unul dintre cele mai scăzute niveluri de intermediere financiară din Europa.

Agenția consideră că stabilitatea sectorului financiar ar putea fi testată de expunerile semnificative la credite în valută, creșterea gradului de îndatorare a companiilor și expunerea ridicată la titlurile de stat, în cazul materializării riscurilor asociate.

Citește și: S&P Global avertizează: prăbuşirea coaliţiei de guvernare poate complica negocierile privind bugetul României pentru 2027