FINANTE-BANCI, MEDIA & MARKETING

Eminescu, jurnalist de business: "Statul sa ne apere de speculantii venetici"

15 ianuarie 2013, ora 11:11, autor(i): Valentin Gros 
Aboneaza-te la: RSS   Trimite prin: LinkedIn
Eminescu.jpg
Stiti ce gandea Mihai Eminescu despre mediul de business, macro-economie, piata bursiera, normele legislative privind proprietatea imobiliara? Cititi cateva din opiniile exprimate de poetul nascut in urma cu 163 de ani, la 15 ianuarie 1850. Si verificati daca sunt sau nu de actualitate.

Pentru a intelege orientarea politica a lui Mihai Eminescu, trebuie sa vedem contextul in care poetul isi exprima opiniile. Din 1877, el a fost redactor, iar din 1880 si pana in 1883 redactor sef la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. In secolul 19, conservatorii erau considerati de dreapta, iar liberalii de stanga, "rosii", asa cum azi curentul liberal este de dreapta, iar cel social-democrat de stanga.

La acea vreme, stanga era internationalista, iar conservatorii militau pentru specificul national. Asta in conditiile in care Romania era un stat tanar, abia iesit de sub tutela Imperiului Otoman.

Jurnalistul Eminescu nu cruta deloc personajele politice ale vremii care nu ii erau pe plac. "Amintim in treacat ca d. C. A. Rosetti, parintele spiritual al partidului rosu, a fost pururea cunoscut ca om sceptic, om cinic chiar. Rau roman si nascut din parinti greci...", scria el despre liderul liberal Constantin A. Rosetti, care avusese un rol de prim rang in revolutia de la 1848, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor si implicit Unirea de la 1859, precum si in proclamarea independentei si participarea Romaniei la razboiul ruso-turc din 1877-1878.



Despre piata imobiliara

Mihai Eminescu si-a exprimat parerea despre felul cum trebuie legiferata piata imobiliara. Din cele spuse, razbate o orientare protectionista in domeniu.

"Admitem teoria ca, pentru cuvinte de ordine publica, turcii si tatarii sa nu poata vinde orisicui paminturile lor, dar nu admitem teoria ca acele paminturi sint ale statului. Nominal da, in realitate nu. Nominal in statele primitive tot pamintul e considerat ca pamint domnesc si din aceasta suveranitate asupra oamenilor si averilor decurg pina si titulaturele monarhice. Astfel se zice rege al Prusiei, nu al prusianilor, regina a Angliei, nu a englejilor, ca si cind teritoriul intreg ar fi proprietate a coroanei", mentiona Eminescu la 1879, intr-un articol intitulat "Afacerea Stroussberg si liberalii", publicat pe Almanahele Goagal.

Nu scrie ca un simplu militant, ci defineste realitatile economice la care se raporteaza, comentand pe marginea unei tranzactii imobiliare: "Propietate in senzul modern al cuvintului nu e in societatile primitive si in cele teocratice decit averea mobiliara; cea imobila era privita in totalitatea ei ca bun public al gintii, deci a reprezentatiunii supreme a gintii, a Domnului. Cu toate acestea, inlauntrul acestei acceptiuni, nu juidice, ci politice, proprietatea imobilului exista in mod latent; se faceau vinzari, cumparari, cesiuni, mosteniri, procese pentru hotarnicie etc. etc".

Gasca rosie a prefacut Romania in America, a facut ca in tara noastra proprie incepem a ne simti strainiMihai Eminescu, 1879

Iata insa ca Eminescu apara si proprietatea privata: "Desi Intelegem dar ca, admitindu-se teoria aceasta cu toate efectele ei, sa se hotarasca o data pentru totdeauna ca acele propietati sint maiorate ce nu se pot instraina decit catre romani de ex[emplu], dar nu intelegem ca ele sa fie declarate de bunuri private ale statului".

Daca ar fi trait in ziua de azi, sigur ar fi generat dezbateri furtunoase in Parlament si ar fi dat batai de cap celor care fac tranzactii in real estate. "Singurele masuri pe care statul roman se cuvine a le lua sint masuri de aparare: aparare contra unor speculanti venetici cari ar voi sa esploateze nestiinta locuitorilor, aparare contra unei imigratiuni de oameni fara de capatii. Dar la aceasta se si margineste rolul statului; restul il va face timpul si dezvoltarea naturala a lucrurilor", spunea Eminescu.

Nevoia de valoare adaugata

Credeti ca nu se pricepea la economie macro? In ziua de azi, toti teoreticienii ne spun ca pentru a creste economic, avem nevoie de valoare adaugata, ca trebuie sa exportam cat mai mult produse care inglobeaza un grad inalt de prelucrare. Exact asta zicea si Mihai Eminescu in secolul 19.

"O tara care se rezuma la dezvoltarea agriculturii, in masura in care aceasta se poate face fara sprijinul industriei, trebuie sa-si exporte produsele intr-o forma neprelucrata, ceea ce inseamna o scadere a avutiei nationale si transformarea respectivei tari in sclav al tarilor industriale", sustinea poetul, potrivit site-ului EthosEconomic.

"Nediversificarea muncii si limitarea ei la exploatarea unilaterala a pamantului, alaturi de lipsa de organizare a tarii si de deplasarea paturilor superioare ale societatii spre ramuri de activitate neproductive, constituie raul fundamental al tarii", spunea Eminescu. Poate nu ar fi rau sa il asculte si guvernantii actuali.

Cum se imbogateau jucatorii la bursa

Moravurile din mediul de business de acum erau prezente si pe vremea aceea. Traficul de influenta si informatiile oficiale folosite in scop pecuniar faceau parte din peisaj.

"Astfel un biet gazetar care stie, in calitate de confident al ministrilor, ca drumurile de fier or sa se rascumpere joaca la bursa si... devine milionar. Ei bine, a devenit aristocrat in Romania. Nimeni nu-ntreaba cum si-a facut banii. Prin munca? Prin o inteligenta esploatare a unei ramure de industrie? Nimic din toate astea. A facut politica si, prin politica, a devenit bogat", scria Eminescu la 10 iulie 1881 in Timpul, conform site-ului AlmanaheleGoagal.

"Un altul isi esploateaza calitatea de ministru pentru a juca la bursa, ba unii au castigat jucand cu banii vistieriei chiar. A-si da orbeste votul guvernului pentru a se folosi baneste de secretele oficiale, de punga statului chiar, e in cel mai mare grad malonest , dar toti o fac fara jena", mai semnala poetul.

El atragea atentia asupra efectelor nocive pe care aceste practici le au asupra economiei si a celor care o sustin.

"In ultima linie producatorul plateste totul. Dar numarul producatorilor , instrumentele lor, suma puterilor lor fizice este aceeasi ca in anul 1850. Se stie metodul prin care s-a aservit taranii mult mai rau decum era in timpul clacii. Statul le-a cerut intr-o buna dimineata o dare inzecita de ceea ce-o plateau inainte. Pentru a o plati trebuiau sa se imprumute", afirma Eminescu.

"Dar nimeni nu le dadea bani decat pe munca, calculandu-o pe preturi de batjocura, pe preturi zilnice din cari un lucrator nu se poate hrani. Astfel taranul a fost dat pe mana unei inspaimantatoare uzure . Pururea dator, pururea scos la munca manu militari, el vedea traduse toate trebuintele lui in munca foarte rau platita", explica jurnalistul poet.

Setea de dreptate sociala

E greu, daca nu imposibil, sa il definesti pe Eminescu si sa ii atribui o orientare, una singura. Toti cei care au scris despre el i-au luat textele si le-au interpretat conform cu perceptiile proprii. Ca orice om, e posibil sa fi gandit ceva intr-un moment si altceva cativa ani mai tarziu.

Pana si comunistii l-au prezentat ca pe unul de-al lor. Le serveau de argument versurile din Imparat si proletar: "Spuneti-mi ce-i dreptatea? - Cei tari se ingradira / Cu-averea si marirea in cercul lor de legi". Setea lui de dreptate sociala se potrivea manusa cu propaganda egalitarista. (Rau-voitorii ar putea sa-l acuze si de anarhism, pe motiv ca ar fi contestat ordinea legislativa).

Nu la fel de bine a picat pentru ideologia comunista poezia Doina, care a fost si interzisa in epoca. Sa spui "De la Nistru pan-la Tisa / Tot romanul plansu-mi-s-a" ar fi fost o obraznicie fata de URSS, "marele frate de la rasarit", care ne trasase granita ceva mai la apus, pe Prut.
Comentariile acestui material
 
Numele complet:*
ex: Ion Popescu
Adresa de email:*
Site personal:
ex: http://www.dailybusiness.ro/
Comentariul tau:*
ATENTIE! Camp obligatoriu.
 
 
 
Ultima ora
KeyJobs - Job-uri premium
Sambata, 21 Septembrie 2019, 02:43
Alegeti frecventa cu care doriti sa primiti newsletterul:
Adresa dvs. de email:
Abonati-va la newsletter