FINANTE-BANCI

Ionut Dumitru, seful noului consiliu fiscal care sfatuieste guvernul: Nu conteaza cat de repede iesim din criza, ci cat de sanatosi

29 iulie 2010, ora 00:01, autor(i): Raluca Florescu   | 1 comentariu publicat
Aboneaza-te la: RSS   Trimite prin: LinkedIn
dumitru-medie.jpg
Taxele si impozitele nu trebuie modificate, insa este nevoie de imbunatatirea gradului de colectare a impozitelor deja existente. Una din masurile care ar aduce mai multe fonduri la buget este aplicarea de pedepse dure evazionistilor, crede Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal, organismul creat recent de guvern pentru a consilia autoritatile in vederea asigurarii unui buget sanatos, capabil sa atraga toate veniturile necesare si sa se achite de toate cheltuielile obligatorii.
Consiliul a fost infiintat la inceputul lui iunie, ceilalti membri ai acestuia fiind Lucian Liviu Albu, Director al Institutului de Prognoza Economica (IPE),Tatiana Mosteanu, Decan al Facultatii de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori, ASE Bucuresti, Razvan Victor Stanca, economist principal, Directia Studii si Publicatii si Silviu Marius Seitan, de la Institutul Bancar Roman.

DailyBusiness.ro : Care este rolul consiliului fiscal?
Ionut Dumitru : Este o entitate independenta, in primul rand de mediul politic. Conditiile de incompatibilitate care au fost impuse membrilor sunt foarte dure. Spre exemplu, trebuie ca si rudele pana la rangul patru sa nu detina o functie de demnitate publica in cadrul Guvernului, sa nu aiba calitatea de membru al Parlamentului Romaniei sau al Parlamentului European ori sa detina o functie de conducere in cadrul unui partid politic. Entitatea a fost creata pentru a veni cu o opinie independenta despre politica fiscal bugetara.

Noi trebuie sa sprijinim activitatea Guvernului si a Parlamentului in cadrul procesului de elaborare si derulare a politicilor fiscal-bugetare, pentru a asigura calitatea prognozelor macroeconomice care stau la baza proiectiilor bugetare si a politicilor fiscal-bugetare pe termen mediu si lung. Membrii Consiliului fiscal isi exercita mandatul potrivit legii si nu solicita sau primesc instructiuni de la autoritatile publice ori de la orice alta institutie sau autoritate.. Trebuie in principal sa oferim o opinie independenta despre cat este de sustenabila politica fiscala si bugetara pe termen mediu si lung.



DB : Ce sanse sunt ca sugestiile Consiliului sa fie luate intr-adevar in calcul de guvernanti, asa incat sa se ajunga la o mai buna administrare a bugetului?
ID : Toate opiniile noastre vor fi facute publice, iar atunci cand nu vom fi de acord cu o decizie a guvernului legat de politica fiscala vom avea grija ca vocea noastra sa fie auzita.

DB :Cum se poate face o prognoza sustenabila, in conditiile in catre situatia s-a schimbat fundamental si a devenit foarte greu predictibila, din cauza crizei?
ID : Este inca un moment dificil din punct de vedere al prognozelor pentru ca mediul economic este oarecum inca greu previzibil, dar totusi cred ca se pot face prognoze realiste. Rolul nostru va fi sa corectam abaterile majore, neavand pretentia ca cineva detine adevarul absolut, mai ales atunci cand este vorba de prognoze.

De exemplu, noi am avut intotdeauna venituri bugetare de circa 31-32% din PIB, dar am construit bugete in anii trecuti in care prevedeam incasari de 39% din PIB. Rolul Consiliului Fiscal trebuie sa fie exact acela de a spune ca asa ceva este nerealist.

Totodata, de multe ori sustenabilitatea unor masuri adoptate la buget nu a fost judecata pe termen mediu si lung. Daca cresti o cheltuiala trebuie sa te asiguri ca ea poate sa fie sustinuta dintr-o perspectiva de termen mediu si lung. De regula, odata ce o cheltuiala sociala a fost angajata, cum ar fi pensii si salarii mai mari, este greu sa mai revii asupra ei, ea avand un caracter relativ rigid. Astfel, au existat opinii de genul: ne ajung banii pentru pensii si salarii in urmatoarele luni, fara sa ne intrebam ce se intampla dupa. Trebuie facute calcule si analize solide asa incat sa se demonstreze ca o anumita cheltuiala sau o anumita decizie la nivelul bugetului poate sa fie sustenabila pe termen mediu si lung.

DB : Ce alte greseli considerati ca au facut guvernantii in ultimul timp?
ID : Discutia publica este de multe ori "pe langa subiect". Se discuta despre posibile cresteri si scaderi de taxe, dar de cele mai multe ori se scapa din vedere ca problema deficitului sunt cheltuielile sociale foarte mari si faptul ca nu se colecteaza prea multi bani la buget. Exista in primul rand o problema de structura a cheltuielilor, cheltuielile sociale avand o pondere mult prea mare in buget, dar si una de eficienta a cheltuielilor. Nu poti sa te indatorezi la infinit ca sa platesti salarii si pensii.

Pe de alta parte, daca este vorba despre veniturile bugetare, observam ca avem cele mai mici venituri bugetare (ca % din PIB) din Uniunea Europeana. Si ne punem problema: stau lucrurile astfel pentru ca avem taxe prea mici sau pentru ca nu colectam suficient de bine taxele existente?

Daca ne uitam la cotele de impozit pe care le avem, vedem ca problema nu este ca acestea nu sunt suficient de mari. La nivelul cotelor de contributii la asigurarile sociale avem chiar o problema ca ele sunt prea mari si descurajeaza munca si stimuleaza economia subterana.
Avem insa in primul rand o problema de colectare. Spre exemplu, Bulgaria colecteaza 12% din PIB venituri din TVA, cu o cota de 20% de TVA . Noi aveam cota de TVA de 19% si am colectat sub 8% din PIB, in conditiile in care avem o structura a economiei relativ similara cu cea a Bulgariei. Asta inseamna ca avem probabil o evaziune pe TVA semnificativa. Eu cred ca aici ar trebui sa actionam in primul rand pe partea de venituri, in sensul reducerii evaziunii fiscale.

DB : Ce ar trebui sa primeze acum in politica guvernantilor: relansarea economica sau reforma sectorului public?
ID : Problema bugetului nu este neaparat numai lipsa cresterii economice. De exemplu, o crestere economica foarte mare nu ar rezolva problema bugetului de pensii, acolo fiind vorba mai degraba de o problema structurala foarte serioasa care necesita reforme structurale profunde.
Sa nu uitam ca in 2008 am avut crestere economica de 7.1% (mult peste potentialul economiei) si un deficit bugetar de 5.4% din PIB. Acest lucru arata cat de mare a fost deficitul bugetar structural si cat de procicilica a fost politica fiscal bugetara, deficitul efectiv fiind unul foarte mare intr-un moment in care prudent ar fi fost sa fie foarte mic sau chiar sa avem excedent bugetar. .

Decidentii trebuie sa fie atenti la deficitul structural

DB : Cum se calculeaza deficitul structural?
ID : Trebuie sa luam in calcul ca in perioada de boom economic exista venituri care cresc ciclic, insa scad atunci cand economia intra in recesiune. De exemplu, cand ai boom economic si consumul e foarte mare, veniturile din TVA sunt mari. Dar ele nu sunt permanente. Au un caracter conjunctural pentru ca atunci cand se intra in recesiune acestea scad.

Cand angajam cheltuieli permanente (de tipul salariilor si pensiilor), care nu depind de ciclul economic, bazandu-ne pe venituri ciclice avem o problema. Atunci cand calculam deficitul structural trebuie sa ajustam si sa vedem care venituri sunt cu caracter permanent (componenta structurala) si cate sunt ciclice, pentru a vedea exact pe ce venituri ma pot baza acum, dar si in viitor, cand economia va intra in faza de declin a ciclului economic.

Pe partea de cheltuieli, cea mai cunoscuta componenta ciclica este cea cu ajutorul de somaj, care este mica atunci cand economia creste, si mare atunci cand economia este in scadere.

In final trebuie sa calculam deficitul comparand veniturile structurale si cheltuiele structurale. De aici extragem deficitul structural.

DB : Cat a fost deficitul structural in 2008 si in 2009?
ID : In 2008 a fost probabil de circa 8.5 % din PIB, mult peste cel efectiv de 5.4% din PIB iar in 2009 a fost de circa 7,5% din PIB, sub cel efectiv de 8.3% din PIB (standarde ESA 95).

Problema Romaniei este ca si in perioadele de boom economic, desi am vazut deficite bugetare efective de 1 si ceva sau 2 si ceva, deficitele structurale erau de 4 - 5% din PIB. Asta arata ca politica fiscala era prociclica, exacerband supraincalzirea economiei. Un deficit bugetar redus poate ascunde chiar dezechilibre majore daca este asociat cu o supraincalzire a economiei.

Prin definitie, rolul politicii fiscal-bugetare trebuie sa fie unul contraciclic, adica sa fie prudenta (deficite mici), sa puna o frana atunci cand economia creste peste potentialul sau si este supraincalzita si sa ii ofere un stimul (deficite mai mari) cand a ajuns in recesiune. Astfel se atenueaza fluctuatiile ciclului economic. Pentru ca nu am avut deficite mici inainte de criza, acum suntem in situatia de a fi in continuare prociclici, pentru ca nu putem sa avem deficite mari, deoarece nimeni nu finanteaza o tara cu deficite foarte mari, in special in perioada de criza, in conditiile in care venim cu o "zestre" de deficit bugetar foarte mare din perioada de boom economic.

Cresterile de taxe nu rezolva problema deficitului bugetar

DB : Cum vi se par recentele majorari de taxe?
ID : Nu cred ca o crestere de taxe in perioada de recesiune poate rezolva problemele bugetului. Dimpotriva, risca sa creasca evaziunea si sa accentueze declinul economic, ceea ce inseamna ca se poate intra intr-un cerc vicios. Accentul trebuie pus in perioada aceasta pe partea de venituri pe imbunatatirea colectarii taxelor existente.

DB :Este nevoie de largirea bazei de impozitare?
ID :Da, pentru ca avem anumite categorii de venituri care scapa in mod legal impozitarii, cum a fost cazul cu neaplicarea CAS-urilor pentru veniturile din drepturi de autor. Cu deducerea forfetara de 40% se platea in final doar 9,6% impozit pe drepturi de autor. De principiu, nici un venit nu trebuie exceptat de la plata impozitelor.

DB : Sunt cateva zone care scapa impozitarii, cum ar fi agricultura. Ce solutii vedeti pentur acest sector?
ID : Din pacate agricultura nu a beneficiat de nicio reforma in ultimii 20 de ani, care sa ii permita sa devina eficienta. In mediul rural traieste circa o treime din populatia tarii, care produce 6-7% din PIB. Asadar, avem o mare problema de eficienta in acest sector. Prin sistemul de subventii si prin sistemul de impozitare cei din mediul rural trebuie fortati sa lucreze pamantul, sa se asocieze si sa faca investitii.

DB :Care stat din jur a avut o politica fiscala care ar putea fi luata ca model?
ID : Polonezii au avut o politica mult mai prudenta la nivel bugetar inainte de criza. Nu au avut prociclicitate si la momentul declansarii crizei au avut spatiul fiscal ca sa acorde stimulente fiscale.

DB :Reducerea cotei unice la 10% si cresterea TVA la 25% sunt, potrivit surselor presei, ultimele solutii la care se gandesc guvernantii. Cum vi se par?
ID : Se incadreaza in ce am spus inainte. Inainte de a ma gandi la cresteri de impozite, trebuie sa le colectez mai bine pe cele care exista deja. Vorbind in nume strict personal, nu cred ca e loc nici de crestere , nici de scadere de taxe in Romania in acest moment. Cresterea recenta a TVA se poate insa sa fi fost o solutie de forta majora pentru ca nu s-a putut aproba masura scaderii pensiilor cu 15%.

DB : Cum vi s-a parut decizia CC?
ID : Mi s-a parut anormal ca s-a adus ca motivatie un drept generic garantat de constitutie, dreptul la pensie, care, in intelegerea mea nu inseamna si ca statul este obligat sa plateasca un anumit nivel al acesteia, mai ales atunci cand nu are resursele financiare necesare. O reforma profunda la nivelul pensiilor trebuie insa realizata. Avem un deficit pe bugetul de pensii de circa 2% din PIB, iar cifrele demografice (natalitatea scazuta, speranta de viata in crestere) vor actiona pe termen lung in sensul deteriorarii situatiei sistemului public de pensii. Daca adaugam circa 2% din PIB plati de dobanzi la datoria publica avem din start un deficit bugetar care porneste de la circa 4% din PIB.?

DB : Totusi, deficitul bugetului de pensii este mare pentru ca si gradul de colectare a contributiilor pentru pensii este destul de redus. Ce solutii ati propune pentru imbunatatirea situatiei?
ID : S-a observat ca, in anumite cazuri, daca taxele scad, atunci o parte din economia subterana iese la suprafata. Asa s-a intamplat cand s-a introdus cota unica. Dar mediul de afaceri si contribuabilii in general se obisnuiesc cu noua forma de impozitare mai generoasa si cauta din nou subterfugii, existand riscul ca o parte sa revina in economia subterana.

Deci, atunci cand oferi stimulentul de a reveni in economia oficiala, trebuie sa le dai si constrangerea, adica sa cresti penalizarea daca se duc din nou in economia subterana. Trebuie sa existe o penalizare mult mai puternica pentru evaziune. Cred ca daca se dau pedepse extrem de dure unor evazionisti, puterea exemplului va functiona.

DB : Ce prognoze de deficit bugetar si inflatie aveti pentru 2010?
ID : Desi incertitudile raman destul de mari, un deficit bugetar de 7% din PIB si o inflatie de 8,5% la sfarsitul anului par plauzibile. Pe partea de inflatie presiunile vin nu doar din cresterea TVA, ci si din eliminarea subventiei la incalzirea termica si inundatiile recente.

DB : Cum credeti ca vor decurge discutiile cu delegatia FMI, care se afla acum la Bucuresti?
ID : Daca discutia se focalizeaza pe o cota de 25% la TVA si de 10% la cota unica, cum se speculeaza prin presa, probabil ca discutiile cu FMI vor fi dificile.
DB : De ce nu ar fi buna scaderea cotei unice?
ID : Nu cred ca obiectivul nostru trebuie sa fie neaparat sa atragem investitii numai prin cota de impozitare mica. Pe un orizont de termen mediu si lung trebuie sa concuram pentru investitii straine directe cu alte tari si prin aspecte calitative, spre exemplu oferind un mediu fiscal predictibil, o birocratie scazuta, o infrastrucura buna. Nu poti plusa pe termen lung doar prin aspecte cantitative de genul impozitelor cat mai mici.

DB :Credeti ca PIB-ul reintra pe crestere in 2011?
ID : Estimez o crestere de 2% in 2011. Odata ce vom rezolva problema sanatatii finantelor publice si daca o rezolvam corect, cresterea economica va veni. Important nu este cat de repede iesim din recesiune, ci cat de sanatosi iesim.

Am vazut si scenarii de scadere de 0,5% la anul, dar cred ca este putin probabil. Dar daca majoram noi taxe importante, cum ar fi cota unica, daca o facem mai mare sau chiar progresiva, cred ca recesiunea poate sa ramana si in 2011. Dupa o scadere de 7% in 2009 si una de 3% in 2010 (conform estimarilor mele), o crestere de 2% nu este foarte ambitioasa, deci va fi relativ usor de realizat.
Comentariile acestui material
 
Numele complet:*
ex: Ion Popescu
Adresa de email:*
ex: ipopescu@yahoo.com
Site personal:
ex: http://www.dailybusiness.ro/
Comentariul tau:*
ATENTIE! Camp obligatoriu.
 
 
 
carcotas a spus:
29/07/2010 09:48
Genial. Ca si actorii nostrii geniali omagiati mai pana acum.La asa guvern asa consilieri. Din aceasta cauza acest guvern trebuie schimbat de sus pana jos. Cifrele sunt vehiculate in nume personal caci programe ca de cat viabile nu prea sunt. Sau suntem pregatiti ca vom continua criza de 60 de ani.
 
Materialele zilei din FINANTE-BANCI
in | 0 vizualizari | 0 comentarii

Steliana Rizeanu
Clinica Aquamarin in colaborare cu Centrul de formare Eurostudy va invita la un curs de formator autorizat acreditat CNFPA; participantii la curs...
Steliana Rizeanu
Clinica Aquamarin in colaborare cu Centrul de formare Eurostudy va invita la un curs de formator autorizat acreditat CNFPA; participantii la curs...
Steliana Rizeanu
Clinica Aquamarin in colaborare cu Centrul de formare Eurostudy va invita la un curs de formator autorizat acreditat CNFPA; participantii la curs...
Ultima ora
Duminica, 24 Februarie 2019, 07:59
Alegeti frecventa cu care doriti sa primiti newsletterul:
Adresa dvs. de email:
Abonati-va la newsletter