Specialist roman in open-source: Renuntarea la programele Microsoft le-ar economisi ministerelor zeci de milioane de euro

Cheltuielile cu licentele software ale autoritatilor publice sunt semnificative. De exemplu, Ministerul Comunicatiilor va plati pentru licente de soft, in perioada 2009-2012, aproximativ 100 milioane euro, conform unor estimari recente ale reprezentantilor ministerului.

„Ca medie, as estima ca solutiile Open Source si Free Sofware, insemnand software deschis si liber, pot reduce costurile departamentelor de IT ale institutiilor bugetare cu pana la 80% – si aici includ alaturi de licente, atat trainingul cat si suportul tehnic” a spus Lucian Savluc (foto), adaugand ca in cazul utilizatorilor casnici, costul poate fi redus chiar si cu 100% daca acestia isi instaleaza pe computer sistemul de operare Linux, impreuna cu pachetul OpenOffice.

El crede ca unul dintre motivele pentru care Guvernul roman nu ia in considerare trecerea la sistemele open-source este ignoranta si lipsa de educatie in acest sens.

„La inceput am crezut ca este vorba doar de diverse interese atunci cand Guvernul Romaniei alege sa cheltuiasca zeci de milioane de euro pe licente proprietare. Acum incep sa cred totusi ca exista si foarte multa ignoranta. Atata vreme cat cei de la putere nu inteleg sau nu au auzit niciodata despre Open Source si Free Software, nu au cum sa aleaga, si nici macar nu au cum sa fie acuzati de alegerea facuta. Evident mai exista si birocratia si inertia institutiilor publice in adoptarea unor solutii noi sau diferite de ceea ce au invatat sau le-a fost impus inca de acum 10 ani. De ce functionarul public ar recomanda sau cere folosirea unui soft deschis si liber atunci cand acesta presupune noi batai de cap pentru el? Cam asa cred este judecata”, a explicat mai departe Lucian Savluc.

Reprezentantul Microsoft este de parere ca nu reducerea costurilor de achizitie este ceea ce conteaza cel mai mult atunci cand investesti in IT. „Costul total al detinerii (TCO) este cel care conteaza si noi proiectam strategiile de dezvoltare si de comercializare tinand cont de aceste realitati. Conform IDC, in medie, 68% dintre costurile totale TCO pe trei ani constau in cheltuieli cu personalul si cu trainingul acestora, 15% din acest TCO este asociat cu timpul de nefunctionare. Astfel, costul de achizitie este doar o mica parte din TCO, in medie doar 7% din costul total de detinere software pe trei ani de zile, perioada utilizata conventional pentru astfel de studii”, a declarat pentru DailyBusiness.ro Dan Bulucea, director de marketing al Microsoft Romania.

Totodata, acesta este de parere ca decizia Guvernului de a respecta proprietatea intelectuala a scazut rata pirateriei din Romania la 66% in 2008, cu 2% mai putin fata de anul precedent.

„Salutam decizia Guvernului de a respecta proprietatea intelectuala. Acest exemplu a contribuit la scadera anuala a ratei piraterei. Rata piraterie a scazut in 2008 cu 2% ajungind la 66%. Ne bucuram ca decizia in achizitiile publice se face pe baza meritului tehnologic al produselor software existente pe piata”, explica Bulucea.

Care este diferenta dintre open-source si software gratuit?

Chiar daca ambele tipuri de programe pot fi gratuite, open-source se refera mai degraba la posibilitatea fiecarui utilizator de a-si modifica programul dorit.

„In primul rand trebuie facuta distinctia intre Open Source si Free Software, abreviat FLOSS – Free/Libre Open Source Software, pe de o parte si FreeWare pe de cealalta parte. Nu tot ce este Open Source si Free Software este gratis; de asemenea nu tot ce este FreeWare, adica soft gratuit, este si Open Source. Cel din urma se refera mai degraba la libertatea pe care programul respectiv o ofera utilizatorilor: libertatea de a rula programul cum doresc, libertatea de a studia si a modifica programul conform nevoilor lor, libertatea de a redistribui codul, precum si libertatea de a imbunatati programul modificat si de a-l distribui catre public astfel incat comunitatea sa poata beneficia de imbunatatirile aduse”, a explicat Lucian Savluc.

Lucian Savluc a explicat ce alte alternative, pe care le considera usor de utilizat, exista la suita de programe pentru desktop a Microsoft.

„Sistemul de operare Linux si pachetul OpenOffice pot inlocui fara nicio problema sistemul de operare Windows si Microsoft Office. Inlocuirea acestora poate avea un impact maxim asupra reducerii bugetului atat al institutiilor cat si al utilizatorului final”, a spus el.

Pentru a surveni o schimbare in materie de preferinte, utilizatorul ar trebui indrumat catre aceste programe alternative inca de pe bancile scolii, crede acesta.
[img=265][/img]

„Microsoft ofera versiuni gratis pentru universitati, scoli si biblioteci si face tot ce ii sta in putere sa usureze invatarea programelor sale. 95% din populatie invata inca din scoala sa manuiasca doar Windows, renuntand astfel la invatarea de la zero a unui nou sistem de operare, mai tarziu, in viata”, a spus Savluc, adaugand ca si in cazul in care un calculator este achizitionat in interes personal, utilizatorului ii este practic impus sa foloseasca inca de la inceput Windows deoarece majoritatea dealerilor care desfac calculatoare in tara au contracte de mult incheiate cu Microsoft.

Pe de alta parte, argumentele sustinatorilor Windows fac referire la gradul dificil de folosire, dar si notorietatea destul de scazuta a altor sisteme de operare. Un alt argument puternic pro-Windows este gradul de compatibilitate si inter-operabilitate al aplicatiilor software, care in cazul sistemului de operare al Microsoft este de departe cel mai ridicat.

„Ne bazam pe faptul ca platformele tehnologice si produsele noastre sunt proiectate pentru a fi familiare si usor de folosit, suporta o gama larga de aplicatii, inclusiv open source, cu focus pe securitate, fiabilitate si interoperabilitate”, a explicat Bulucea.

„Trecerea la open-source este inevitabila”

„Migrarea spre open source se va intampla mai devreme sau mai tarziu peste tot si la toate nivelurile. Obama si actualul guvern SUA, cat si Uniunea Europeana au o politica agresiva de implementare a unei independente tehnologice fata de solutiile proprietare inchise. China, Rusia si India, ca sa nu ma refer decat la cateva dintre cele mai mari state, sunt total interesate de solutii alternative si nu doresc un monopol extern cand este vorba despre software”, a comentat Savluc.

Migrarea spre open-source este sustinuta si de reprezentantii Microsoft care explica faptul ca acesta este definitoriu si pentru strategia lor tehnica.

„Suntem convinsi ca evolutia industriei software in urmatorii ani se va baza pe contributii ale modelului de software comercial si ale modelului open source si credem ca acest lucru aduce beneficii clientilor si este definitoriu pentru strategia noastra tehnica si cea de business. In fapt, sunt nenumarate exemple astazi, de proiecte cu comunitati si companii open source in care am fost implicati in ultimii ani, adesea sponsorizam si participam cu deschidere la evenimentele importante ale industriei ce adreseaza aceasta problematica”, a explicat Dan Bulucea.

Romania se afla pe locul 54 in lume in topul primelor 75 de tari care utilizeaza software open-source, la nivel apropiat de Grecia, Sri Lanka, Paraguay si Ucraina, potrivit informatiilor disponibile pe site-ul RedHat.com, unul dintre sistemele de operare open-source.

Pe primele pozitii in lume la numarul total de utilizatori open-source se afla Franta, Spania, Germania, Australia si Finlanda, iar pe ultimele 5 pozitii Letonia, Mauritius, Nigeria, Kenya si Moldova.

In ceea ce priveste numarul de utilizatori guvernamentali care folosesc open-source-ul, topul este un pic schimbat, desi Franta si Spania inca domina primele doua pozitii. Pe locul trei se situeaza de data aceasta Brazilia, urmata de Germania si Noua Zeelanda. Romania este pe locul 45 in acest top.