Protestele din Franța, ținta unui val de dezinformare online. Imagini vechi și videoclipuri generate cu AI, prezentate drept dovezi ale violențelor recente

Protestele din Franța au fost însoțite de un val de dezinformare pe rețelele sociale, unde imagini și videoclipuri din evenimente mai vechi, dar și materiale generate cu ajutorul inteligenței artificiale, au fost prezentate în mod fals drept dovezi ale unor incidente recente. Potrivit publicației TVP World, fenomenul a contribuit la răspândirea unor informații înșelătoare despre amploarea manifestațiilor și despre confruntările dintre protestatari și forțele de ordine.

Te-ar mai putea interesa și: Prefectul Capitalei, Andrei Nistor, și-a dat demisia în semn de protest față de numirea noului ministru de Interne

Protestele din Franța, ținta unui val de dezinformare online. Imagini vechi și videoclipuri generate cu AI, prezentate drept dovezi ale violențelor recente

Mișcarea de protest a început luna trecută în liceele din suburbiile nordice ale Parisului, pe fondul nemulțumirilor legate de lipsa profesorilor și de condițiile precare din unitățile de învățământ. Ulterior, manifestațiile s-au extins, iar revendicările au depășit sfera educației, incluzând probleme legate de nivelul de trai și de cheltuielile publice. În paralel cu imaginile autentice care surprind distrugeri și incidente violente, pe platformele sociale au început să circule materiale scoase din context sau fabricate, care au alimentat confuzia în jurul evenimentelor.

Organizația NewsGuard, specializată în analiza conținutului online și identificarea dezinformării, a descoperit mai multe postări care prezentau imagini din alte perioade drept scene din protestele actuale. Unul dintre videoclipurile distribuite pe rețelele sociale era însoțit de un mesaj alarmist despre „începutul unei revoluții mondiale” și arăta protestatari care luau cu asalt Bursa din Paris. Deși imaginile erau autentice, acestea fuseseră filmate în 2023, în timpul manifestațiilor împotriva reformei pensiilor, și nu în cadrul protestelor recente.

NewsGuard a identificat și alte înregistrări care pretindeau că surprind confruntări recente între manifestanți și polițiști, deși materialele fuseseră publicate cu ani în urmă. Distribuirea unor astfel de imagini fără precizarea datei și a locului în care au fost realizate poate crea impresia falsă că incidentele sunt mai numeroase sau mai grave decât în realitate. În plus, mesajele alarmiste care însoțesc videoclipurile pot amplifica tensiunile sociale și pot influența modul în care publicul percepe situația din Franța.

Autoritățile franceze au intervenit, la rândul lor, pentru a combate informațiile false răspândite online. Pe 1 octombrie, un videoclip publicat pe platforma X susținea că polițiștii din Nisa ar fi folosit gaze împotriva unui bebeluș în timpul protestelor. Poliția națională franceză a respins această versiune, explicând că sugarul își pierduse brusc cunoștința în timp ce se afla într-un autobuz, iar polițiștii îi acordaseră primul ajutor. Astfel, potrivit autorităților, intervenția agenților fusese prezentată în mod înșelător pe rețelele sociale.

Un alt exemplu a vizat un videoclip distribuit în aceeași săptămână, despre care se afirma că arată un câine al poliției trimis împotriva unor elevi de liceu în orașul Lille, din nordul Franței. Autoritățile au contestat și această interpretare, precizând că animalul din imagini aparținea unei persoane private. Poliția a adăugat că animalele utilizate de forțele de ordine sunt identificabile.

Pe lângă imaginile vechi prezentate drept actuale și videoclipurile însoțite de explicații false, în mediul online au circulat și materiale generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Potrivit publicației franceze Le Monde, printre acestea s-au numărat o fotografie care pretindea că înfățișează un cuplu în vârstă jefuit și dezbrăcat, precum și o imagine devenită virală în care polițiștii ar fi atacat un protestatar îmbrăcat într-un costum al Panterei Roz.

Prezența acestor materiale fabricate complică verificarea informațiilor, mai ales atunci când imaginile generate artificial sunt distribuite alături de înregistrări autentice. În lipsa unor verificări suplimentare, utilizatorii pot ajunge să considere reale scene care nu au avut loc sau să tragă concluzii greșite despre desfășurarea manifestațiilor. Fenomenul arată cât de ușor pot fi manipulate imaginile în mediul digital și cât de importantă este verificarea sursei, a datei și a contextului înainte de distribuirea unui material.

Subiectul dezinformării a fost abordat și de președintele Franței, Emmanuel Macron, care a afirmat că în jurul protestelor și revoltelor există o „manipulare străină a informațiilor”. Potrivit BBC, liderul francez a criticat comentariile pe care le-a considerat inacceptabile și lipsite de fundament, respingând totodată afirmațiile potrivit cărora Franța ar fi fost invadată de grupuri numeroase de migranți și islamiști. Macron a catalogat aceste afirmații drept complet false.