Cand pantoful urias promoveaza creditul bancar: Publicitatea neconventionala, la nivel de reclama la raft

Scaune gigantice amplasate in zonele centrale din marile orase, pantofi uriasi in statiile de autobuz,  trecatori racoriti de apa pulverizata din instalatii speciale, sau labirintul verde in centrul vechi al Capitalei, toate reprezinta forme ale publicitatii neconventionale.

Despre avantajele acestui tip de promovare, despre existenta unei piete a publicitatii neconventionale, dar si despre cat de ieftina sau costisitoare este aceasta reclama, comparativ cu numarul de oameni pe care reuseste sa il atinga, DailyBusiness.ro a stat de vorba cu mai multi specialisti.

Intr-o piata slaba, subdimensionata, vazuta ca una provinciala, avem totusi "vocatia neconventionalului", dupa cum sustine Marc Bortun, creative director & partner, Rusu+Bortun Brand Growers.

Potrivit lui Bortun, de vina este, in general, lipsa de intelegere a beneficiilor acestui tip de publicitate.

"Altfel, la nivel rudimentar, strada e foarte parfumata: 'sap puturi', 'cumparam par', 'ma vinde!'. Daca vezi cauciucuri pe marginea drumului, stii ca e o vulcanizare pe-aproape. Poporul roman are vocatia neconventionalului”, a mai spus Marc Bortun.

La randul sau, Claudiu Leonte, general manager al agentiei La Luna, vede piata ca fiind una “tulbure, nerafinata, nesigura si incordata”.

Si asta pentru ca “in continuare in Romania, o promoterita la raft se numeste publicitate neconventionala. Din pacate, in publicitatea neconventionala romaneasca, intra o gramada de lucruri foarte conventionale”.

Pe de alta parte, Andrei Tripsa, creative partner al agentiei Three, nu crede ca putem vorbi doar despre piata de neconventional in Romania, fata de celelalte tari.

“Acum depinde unde si cat de departe ne uitam. Daca ne uitam in jur, in regiune, cred ca stam mai bine decat ei din punct de vedere creativ, dar daca ne uitam mai departe, de exemplu la SUA, Anglia, Australia, ne intra soarele in ochi”, este de parere  Andrei Tripsa.

In contextul unei piete “provinciale”, efectele crizei economice se vad diferit de la de la agentie la agentie.

Claudiu Leonte spune ca actuala criza a redus bugetele, pe toate planurile, nu numai in ceea ce priveste publicitatea neconventionala, dar ca principala piedica este lipsa de viziune.
 
Si asta in timp ce Andrei Tripsa este de parere ca recesiunea nu a afectat atat de mult "neconventionalul”, care este “ieftin si nou de fiecare data”.

“Eu cred ca neconventionalul este 'Creatia Perfecta a Crizei'. Vom vedea din ce in ce mai multe manifestari 'altfel' din partea brand-urilor de pe piata noastra. In momentul asta se taie bugete, dar nevoia de publicitate ramane totusi. Brandurile vor trebui sa inoveze”, a adaugat Andrei Tripsa.

Nu acelasi lucru crede insa Marc Bortun, care a spus ca in astfel de perioade  “cam toata lumea vine cu argumente care mai de care, pentru care neconventionalul zboara primul de pe lista ”.

Eu cred ca e o problema de semantica a limbii romane. Oamenii au tendinta sa asocieze sintagma neconventional cu ceva nesigur, riscant, pe care ti-l poti permite in vremuri mai sigure, sa se bucure si agentia. Dar cu criza asta, nu se stie, e cuantificabil impactul? Marc Bortun
.
El a adaugat ca “probabilitatea de a lua suturi pare mai mare decat cea de a primi aplauze. Si atunci se joaca safe, conventional, cu packshot-ul mai mare”.

In ceea ce priveste orasele din Romania in care se practica cel mai mult aceasta forma de reclama, Bucurestiul si statiunile de pe litoral detin recordul.

Pe de alta parte, nu toate brandurile, produsele sau serviciile se potrivesc cu acest tip de promovare.

Brandurile de lux si companiile mari (corporatiste) sunt printre clientii cei mai rari ai neconventionalului. In rest, cu cat mai popular e produsul, brandul sau serviciul, cu atat mai bine. Cele cu un public mai tanar sunt avantajate intr-un eventual top.

Referitor la numarul de oameni pe care o astfel de campanie il poate atinge, acesta este estimat de la o singura persoana, la milioane de oameni.

“Poti face o campanie neconventionala pentru un singur om sau pentru cateva milioane. E greu de stabilit niste limite”, a afirmat Claudiu Leonte.