Scandal la AEP: Jumătate dintre angajați nu au dat niciodată concurs. Adrian Țuțuianu propune reducerea a 180 de posturi

Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a declarat marți, în cadrul dezbaterilor din comisiile juridice reunite ale Parlamentului, că aproximativ jumătate dintre angajații instituției nu au susținut niciodată un concurs pentru ocuparea unui post. Potrivit acestuia, o parte dintre salariați au fost angajați inițial la grupuri parlamentare pentru una sau două zile, după care au fost transferați în structura AEP, printr-o procedură pe care a descris-o drept cunoscută în mediul parlamentar, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: AEP organizează o conferință internațională privind protejarea alegerilor în era digitală

Scandal la AEP: Jumătate dintre angajați nu au dat niciodată concurs. Adrian Țuțuianu propune reducerea a 180 de posturi

Șeful instituției a susținut că această situație îngreunează procesul de reformă și reorganizare a Autorității, întrucât este nevoie de personal care să fi parcurs etapele profesionale în mod transparent și să aibă pregătirea necesară pentru responsabilitățile funcției. Țuțuianu a afirmat că își dorește ca AEP să devină un reper de bune practici și să aibă angajați cu un nivel de pregătire adecvat, precizând că nu intenționează să blocheze activitatea instituției.

Declarațiile au fost făcute în timpul dezbaterilor asupra proiectului noului regulament de organizare și funcționare a AEP, propus de conducerea instituției. Documentul prevede reducerea numărului total de posturi de la 575 la 395, ceea ce înseamnă o diminuare cu 180 de poziții față de structura actuală. Avizul comisiilor juridice nu a fost acordat marți, parlamentarii urmând să reia discuțiile într-o ședință viitoare, după ce vor analiza propunerile.

Potrivit lui Adrian Țuțuianu, în prezent AEP are 575 de posturi în structurile centrale și teritoriale, dintre care 280 la sediul central și 295 în teritoriu. Noua organizare ar urma să prevadă 247 de posturi în structura centrală și 148 în structurile teritoriale. Astfel, la nivel central ar urma să fie eliminate 30 de posturi, iar în teritoriu reducerea ar fi de 147 de poziții. Președintele AEP a precizat că o parte dintre reduceri s-au produs deja, ca urmare a plecărilor voluntare.

Șeful Autorității a prezentat și evoluția numărului de posturi din instituție în ultimii ani. În 2012, AEP avea 131 de angajați, în 2015 numărul ajunsese la 269, iar în 2019 la 375. În 2020 și 2024, instituția avea prevăzute 575 de posturi, dintre care o parte erau ocupate. În prezent, potrivit datelor prezentate de Țuțuianu, sunt ocupate 407 posturi.

Reorganizarea propusă vizează atât structura centrală, cât și direcțiile teritoriale. La nivel central, proiectul prevede desființarea a 30 de posturi de execuție și a trei funcții de conducere, precum și eliminarea a 12 funcții parlamentare de conducere, de director și director adjunct. În schimb, ar urma să fie înființate nouă funcții de conducere de nivel inferior, respectiv posturi de șef de serviciu și de birou.

În structurile teritoriale, planul presupune desființarea a 105 posturi de execuție și a 42 de funcții de conducere. Țuțuianu a explicat că fiecare direcție județeană ar urma să aibă trei sau patru posturi de execuție, în funcție de noua structură. Organizarea a fost concepută, potrivit acestuia, în conformitate cu prevederile Codului administrativ, care stabilesc anumite praguri minime de personal pentru departamente, direcții generale, direcții și servicii. Președintele AEP a mai susținut că proiectul respectă limita de maximum 8% prevăzută de articolul 391 din Codul administrativ pentru funcțiile de conducere.

Țuțuianu a anunțat că posturile care vor rămâne vacante după reorganizare vor fi ocupate prin concurs, însă numai după aprobarea noului regulament. În direcțiile județene unde numărul actual de angajați depășește schema stabilită prin proiect, ar urma să fie organizate, în următoarele două luni de la aprobarea documentului, examene pentru stabilirea personalului care va ocupa posturile disponibile. El a dat asigurări că procedura va fi transparentă și că la aceasta vor putea participa și reprezentanții sindicatului.

Președintele AEP a invocat și activitatea desfășurată de instituție în acest an, în condițiile reducerii personalului disponibil. El a menționat că au fost efectuate controale la cele 276 de partide politice înscrise, pentru anii 2023, 2024 și 2025. De asemenea, angajații au beneficiat de peste 16.000 de zile de concediu de odihnă, inclusiv pentru zilele restante din anii anteriori. Potrivit lui Țuțuianu, instituția a reușit să își îndeplinească atribuțiile în aceste condiții.

Acesta a mai precizat că, fără plecările voluntare ale celor 47-48 de angajați și suspendarea raporturilor de serviciu pentru alte 47 de persoane, AEP nu ar fi reușit să se încadreze în bugetul de personal repartizat și să respecte prevederile Ordonanței 7/2026. În plus, el a atras atenția asupra situației juridice a regulamentului anterior, aprobat în 2024, care a fost contestat în instanță și anulat în primă instanță. În opinia sa, există riscul ca instituția să rămână, în câteva luni, fără o bază regulamentară clară pentru organizarea și funcționarea sa.

Propunerea de reorganizare a fost însă criticată de reprezentanții angajaților. Mihăiță Voicu, președintele sindicatului din AEP, a cerut parlamentarilor să respingă proiectul, susținând că acesta nu este nici necesar, nici oportun. El a afirmat că instituția pierde funcționari cu experiență, în loc să se consolideze și să atragă personal tânăr, iar reducerea numărului de angajați ar putea afecta capacitatea Autorității de a-și îndeplini atribuțiile.

Reprezentantul sindicatului a avertizat că reorganizarea ar putea slăbi activitatea AEP înaintea perioadei electorale 2028-2040, când, potrivit acestuia, România va avea alegeri aproape în fiecare an. Voicu a susținut că instituția funcționează în prezent cu aproximativ 310 angajați și că alți 35 urmează să plece. El a criticat în special reducerea personalului din teritoriu, afirmând că proiectul ar diminua cu aproximativ 50% numărul posturilor din structurile județene.

Sindicaliștii au mai susținut că AEP demonstrase încă din aprilie 2026 că se încadrează în reducerile de cheltuieli de personal prevăzute de Ordonanța 7. În opinia lor, diferențele de personal dintre direcțiile județene au explicații istorice și administrative, iar structurile teritoriale au nevoie de angajați specializați în controlul finanțării partidelor politice. Voicu a atras atenția că, în timp ce personalul din teritoriu ar urma să fie redus semnificativ, structura centrală ar fi păstrată în mare măsură.