MEDIA & MARKETING

Profil de meserie in criza: Jurnalist in Romania

07 august 2009, ora 00:01, autor(i): Andra Gheorghe   | 3 comentarii publicate
Aboneaza-te la: RSS   Trimite prin: LinkedIn
j-mediu.jpg
Unda de soc a crizei economice s-a propagat in media sub forma disponibilizarilor sau a reducerilor salariale. Analistul Iulian Comanescu sustine ca pana la 500 de ziaristi au ramas fara job de la inceputul anului, in timp ce Dragos Stanca, seful diviziei de new media a Realitatea Catavencu, estimeaza ca 30% din forta de munca in domeniu risca sa-si piarda locul de munca pana la finalul lui 2009 sau sa lucreze pe salariu injumatatit. In acest context, ziaristii se intreaba cine pleaca, cine ramane si ce urmeaza.
Presa scrisa, in special cotidienele, a resimtit poate cel mai acut efectele economiei instabile, traduse prin venituri din publicitate cu 30-50% mai mici fata de anul trecut. Evenimentul Zilei, Romania Libera sau Cotidianul sunt doar o parte din publicatiile care au renuntat la o buna parte din componenta redactiilor, sau au redus considerabi salariile.

Numarul ziaristilor de print disponibilizati este de ordinul sutelor, iar majoritatea celor afectati provin din categoria entry-level, a celor "ajunsi in redactii in urma euforiei investitionale a proprietarilor romani, care a inceput prin 2005-2006", dupa cum spune analistul media Iulian Comanescu.

Cu toate acestea, nici numele consacrate nu au fost intotdeauna ocolite de disponibilizarile recente.



Cine pleaca, cine ramane?

"Cred ca jurnalismul este o meserie stabila pentru oamenii cu vechime si calitati profesionale. Acestia vor supravietui, chiar daca se vor muta de pe un suport pe altul, pe online, de pilda", este de parere Comanescu.

Dragos Stanca, managing director F5 - compania de web a grupului Realitatea-Catavencu si membru al board-ului care conduce trustul, sustine ideea ca "nu renunta nimeni la un jurnalist de valoare, daca strategic acea valoare este conforma cu o directie de business care sa poata sustine produsul respectiv", insa face o mentiune: "este adevarat ca in conditii de criza uneori se face si rabat de la calitate: poti sa ajungi de la Casa Presei in Piata Romana cu un BMW, dar o poti face si cu un Matiz, la nevoie".

Ca in orice alt domeniu, si in jurnalism, cei mai expusi in fata disponibilizarilor sunt cei care sufera la capitolul profesionalism.

"De ani de zile, reporterul sau redactorul dintr-o mare redactie venea pe la ora 11 la serviciu, bea cafea pana la ora 12.00 sau 13.00, cand editorul iesea din sedinta de sumar, dupa care lua o stire Mediafax sau un comunicat de presa pe care il prelucra, eventual cu un telefon-doua. Din cand in cand mai bifa cate o conferinta de presa din care afla ceea ce afla si concurenta. Pe la ora 18.00, daca nu era de serviciu pe sectie, omul cu pricina pleca la copii sau la bere, dupa caz. Ce semnificatie aveau pentru cititor acei centimetri patrati de hartie umpluti de omul cu pricina? Niciuna, iar criza a lovit tocmai in zona aceea", a completat Comanescu.

Dragos Stanca subliniaza ca job-urile din jurnalism nu mai pot fi la fel de sigure ca inaintea crizei.

"Avand in vedere ca vorbim de o piata in scadere, estimata intre 30% si 50% in functie de mediu, nici joburile aferente nu au cum sa fie sigure. In mare masura mentinerea locurilor de munca depinde de strategia fiecarei companii in parte", a spus Stanca, care nu prevede o reluare a angajarilor in presa mai devreme de 2010.

Criza aduce insa si schimbari benefice in presa. "Conditiile economice actuale reprezinta si o oportunitate de a mentine in echipe doar jurnalistii cu adevarat valorosi. Este valabil si in cazul managerilor", a adaugat seful F5.


Noi, cei din online, suntem destepti si frumosi, dar mai avem multi pixeli de inghitit pana cand vom ajunge la nivelul actual al printului din punct de vedere al veniturilorDragos Stanca, managing director F5

Un alt aspect pozitiv al crizei economice din presa este subliniat de Mihai Coman, decanul Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii (FJSC) din cadrul Universitatii Bucuresti, care considera ca actualul context a determinat o corectie pe o piata a muncii in care salariile erau "prea mari pentru munca depusa".

"Criza s-a dus, nu mai este. A ramas doar praf de criza. Salariile care s-au practicat erau supraevaluate, prea mari in raport cu munca depusa, una de birou. S-au intalnit situatii in care un student de-al nostru castiga mai bine decat un lector din facultate", spune Coman.

Pe de alta parte, Cosmina Noaghea, directorul de publishing al Publimedia, trust care a renuntat la variantele print ale ziarelor locale, relocandu-le pe online, sustine ca jurnalistii nu sunt categoria profesionala cea mai afectata de criza. In plus, "ceea ce atrage audienta, indiferent de mediu, este continutul", sustine Noaghea.

Trecerea jurnalistului de pe print pe online

Una dintre solutiile la care apeleaza publisherii pentru a nu disparea definitiv de pe piata este mutarea pe online, dar pentru jurnalisti aceasta masura nu este sinonima 100% cu pastrarea locului de munca.

"Povestea cu 'trecem pe online' este o iluzie. Este ca si cum iti propui sa indesi un autobuz intr-un borcan de muraturi. Noi, cei din online, suntem destepti si frumosi, dar mai avem multi pixeli de inghitit pana cand vom ajunge la nivelul actual al printului din punct de vedere al veniturilor. Atragem volume mai mari de audienta, insa nu si banii aferenti. Nu inca", a precizat Stanca.

In acest context, pentru a nu fi scos din echipa, adaptarea si flexibilitatea par sa fie cuvintele cheie pentru jurnalistul de print, obisnuit cu un ritm de lucru mai lent si mai putina interactivitate.

Specializarea pe online nu e o dogma sau o traditie, iar in final, jurnalismul e jurnalism indiferent de suport, sustine analistul Iulian Comanescu.

"Exista cateva principii aproape unanim acceptate, dar altfel, de exemplu, studiile prezentate de Mario Garcia despre lungimea textului online le contrazic pe cele ale lui Jakob Nielsen, care spunea ca trebuie scris scurt. Mai e un lucru: insusi internetul se schimba foarte repede. Deci ceea ce e valabil azi nu va mai fi valabil maine", a opinat Comanescu.


Nu stiu cati dintre cei care merg spre Jurnalism viseaza sa umble pe teren pana cand le cad picioarele, sa nu aiba weekend, sa nu aiba nici noapte, uneori, pentru ca avionul nu cade de luni pana vineri intre orele 9 si 18Dragos Stanca, F5

Este insa la fel de adevarat ca este nevoie de o perioada de adaptare si de acumulare, in cazul trecerii de la un suport la altul.

"Sigur, e bine sa cunosti si sa folosesti specificitatile unui anume suport, ai nevoie de o perioada de acumulare, dar diferenta dintre un text de online si unul de print e mai mica decat cea dintre un text relevant si unul irelevant. Cum spunea profesorul evreu Grig Davidovitz, jurnalismul e in primul rand o metoda", a adaugat Comanescu.

Dragos Stanca explica concret in ce consta "marea" schimbare."Asa cum la ziar exista un tehnoredactor care plaseaza in pagina un text, in acelasi mod la site-uri avem oameni care fac doar digitalizare de content. Desigur, pasul urmator este ca jurnalistii de presa scrisa sa realizeze 'digital' textele, ceea ce nu presupune un efort urias, insa oamenii cu abilitati tehnice reduse sau zero vor avea o problema. Partea simpla este ca se invata usor, practic efortul este aproape echivalent cu acela de a scrie un mail", a afirmat Stanca.

Potrivit lui Iulian Comanescu cele mai mari sanse la un nou job le au cei mai putin specializati sau mai dispusi la a se converti de la un domeniu tematic la altul.

"Migratia de la un domeniu la altul conteaza oricum mai putin decat schimbarile din job description, probabil ca aceiasi oameni vor scrie despre aceleasi lucruri din trecut, dar va trebui sa faca alte operatiuni. Mai nou, e util sa te duci pe site, sa dialoghezi cu cititorii, presupunand ca acestia au vreo contributie consistenta, si altele", a explicat analistul media.

Jurnalismul, intre mirajul de a fi celebru si exigentele reale ale meseriei

In ciuda valului de disponibilizari si inchideri de produse de pe piata mass-media, tinerii absolventi de liceu continua sa fie atrasi, in numar mare, de o cariera in jurnalism. Circa 1.200 de candidati, dublul locurilor disponibile, s-au inscris anul acesta pentru admiterea la FJSC, ceea ce ridica problema posibilitatii de absorbire a lor in piata, in conditiile restructurarilor actuale.

"Sunt putini jurnalisti valorosi cu studii jurnalistice. Cred ca o mare parte din cei care merg spre Jurnalism o fac in ideea ca vor sa devina Andreea Esca. Adica sa se vada la televizor, facand si altceva decat sa fie elemente de decor. Este doar o intuitie, nu stiu cati dintre cei care merg spre Jurnalism viseaza sa umble pe teren pana cand le cad picioarele, sa nu aiba weekend, sa nu aiba nici noapte, uneori, pentru ca avionul nu cade de luni pana vineri intre orele 9 si 18", considera Dragos Stanca.

Comanescu este de aceeasi parere. "Exista un abis intre profesie si mediul universitar. Practicienii sunt uneori neacademici, alteori corupti, dar au simtul publicului si expertiza. Universitarii sunt adesea oameni cu cativa ani de presa acum 20 de ani, pe vremea plumbului, sau personaje care au inventat o stiinta ca s-o poata preda la curs", a afirmat analistul media, in opinia caruia facultatile de jurnalism din Romania fac prea putina practica.

Decanul Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, Mihai Coman, sustine insa ca toti absolventii facultatii pe care o coordoneaza isi gasesc job, fie in comunicare sau in jurnalism, multi chiar din timpul facultatii, si pune acest succes pe seama profesorilor care se ocupa de studenti.

"FJSC-ul este un brand puternic, format din profesori valorosi, oameni de media importanti, avem cele mai importante vedete de televiziune care sustin cursuri. Conteaza foarte mult si institutia care ti-a eliberat o diploma in jurmalism. Ceea ce conteaza acum este cu cine ai invatat, cine ti-a eliberat diploma", a declarat Coman.
Comentariile acestui material
 
Numele complet:*
ex: Ion Popescu
Adresa de email:*
Site personal:
ex: http://www.dailybusiness.ro/
Comentariul tau:*
ATENTIE! Camp obligatoriu.
 
 
 
Adi a spus:
07/08/2009 13:01
Excelent articol! Felicitari.

In principiu sunt de acord cu parerile expuse, insa ca absolvent de FJSC pot spune ca inclusiv aceasta facultate este comerciala. Prea comerciala. Numarul studentilor conteaza si conteaza sa da banii de taxa - cu instruirea mai vedem noi.

Nu ma simt pregatit "la standarde europene" de aceasta facultate. Si nu doar din cauza faptului ca am ales sa invat meserie si lucrand efectiv ca ziarist inca din primul an. Prezenta la seminare (obligatorii) este de cele mai multe ori pierdere de timp si poate ca as fi preferat ca facultatea sa aibe capacitatea sa ma poarte, in cei trei ani, prin mai multe redactii, sa pot vedea specificul fiecareia. O practica mai dinamica. Incercari au fost, dar au murit repede.

Tipul asta de experienta l-am castigat doar schimband joburile. Si sa o faci prea des nu da bine la CV si dauneaza si capului.

Interesanta remarca legata de avionul ala care nu cade intre orele 9 si 18, dar hai sa vedem cum fac presa altii...

Am fost in Elvetia si am trecut pe langa sediul Ringier. Am si vorbit cu un jurnalist de acolo. La ei timpul de lucru e timp de lucru! Iau pixul in mana la 9 si il pun jos la 17:00. Sunt alti jurnalisti care lucreaza in schimburi si care asigura continuitate muncii celor care pleaca la copii sau sa bea bere. Un jurnalist nu e diferit de un functionar care simte nevoia "sa rupa usa" cand stie ca a expirat timpul de lucru.

La noi e diferit pentru ca institutiile mass-media te invata altceva. Pun accentul pe exploatare. Nu cunosc statistici, dar viata prin vreo trei redactii mi-a aratat ca ziaristul e specia de om compromisa afectiv. Nu e casatorit, redactia e de multe ori prima lui casa. Acolo bea bere, acolo se uita la meci, doar acolo simte ca traieste. Nu e normal!

Nu e normal sa fie nevoie sa-ti sacrifici viata personala pentru a fi apreciat si pentru a nu fi concediat din presa.

Dar uite, acum eu comentez articole pe dailybusiness in loc sa muncesc, si vrea sa si rup usa la 18:00....

PS: Elevi de liceu care cititi asta... meseria de jurnalist e doar o alta meserie, in care rareori ai satisfactii materiale si profesionale. Daca mai aveti timp, alegeti altceva ca profesie!

Nu ma intelegeti gresit, imi place ceea ce fac, dar ca sa-mi fac "o viata" este foarte probabil sa fie nevoie sa renunt la presa. Tineretea trece repede si spune asta unul care n-are nici 25 de ani...
 
Cristina a spus:
09/08/2009 00:30
Excelent pastrat echilibru intre pareri.

Cat despre ce spune dnul. Coman- vedetele Tv care tin cursuri la vestita FJSC e doar o momeala pt atragerea de viitori studenti. Nu vad multe "vedete Tv" tinand un seminar pentru cateva milioane amarate.
Parerea dnului Comanescu mi se pare mult mai aproape de adevar.

Oricum, salariile pe care a ajuns sa se lucreze acum la Cotidianul, spre exemplu, nu cred ca incurajeaza excelenta si profesionalismul.
 
Dan Radu a spus:
13/08/2009 14:20
Articol rezonabil. Ii lipsesc insa doua detalii extrem de importante: opinii pertinente ale celor citati si ce va urma din punctul de vedere al "afacerii presa" . Fara indoiala ca in presa, la fel ca in orice domeniu de activitate din Romania, exista suficienta. Asta ati punctat domnilor "specialisti" in on-line si "profesori". Nu stiu de ce, dar am impresia ca tocmai dvs. sunteti cei care ati tradat primii aceasta meserie. In umila mea opinie, cei care au timp de bloguri si alte d-astea, si care se prezinta drept jurnalisti (fosti sau actuali) sunt exact cei care "veneau la 11 la serviciu, beau cafea pana la ora 12.00 sau 13.00, cand editorul iesea din sedinta de sumar, dupa care luau o stire Mediafax sau un comunicat de presa pe care il prelucrau, eventual cu un telefon-doua". Daca va ardea atat de tare dragul de meserie si o faceati cum trebuie nu mai aveati timp de povesti pe net.
Sa facem putina istorie: prin 94-96, ziarele noastre treceau cu greu de la plumb la computer. La Casa Scanteii lucrau mai multi paginatori, linotipisti, masinisti, etc decat ziaristi. Erau pe putin doua editii la fiecare publicatie serioasa, iar a doua sau chiar a treia ("de Bucuresti") se incheia cel mai devreme pe la doua" noaptea. Nu se muncea in ture asa ca ajungeai acasa pe la trei, iar a doua zi pe la 11 veneai din nou la serviciu. Presa era inca credibila (in ciuda puilor vii nascuti de gaina lui Cristoiu) si jurnalistul se simtea pe teren ca pestele in apa. Sursele veneau singure la tine. Unde erati pe atunci dvs. "
Dupa vreai 10 ani, sau chiar mai devreme, unii ca dvs. au vazut ca e mai simplu sa fii sef si sa "editezi" de la birou ceea ce aduceau negrii mititei de pe teren. Nimic rau, urmam mai mult sau mai putin exemplu vesticilor. Stand insa in birou cu picioarele pe masa tot unii ca dvs. au constatat ca simpla scriere a unui editorial e suficienta pentru o zi de munca. "Editarea sa o faca sefii de sectie". Si uita asa, pasand munca de la unii la altii am ajuns la scheme de personal incarcate pana la refuz si cu reporteri de teren angajati de la coltul strazii, fara studii, fara experienta. Carne de tun. Dar pe atunci, unde erati".
Si ajungem la vremurile noastre. Credibilitatea a murit pentru ca negrii mititei au scris numai tampenii si le-au editat singuri pentru ca schema pe verticala avea treaba sa scrie pe blog o "noutate" prinsa prin telefon la o discutie cu un sef de partid care isi da in gat adversarul, sau de la un alt sef de redactie care se plictisea si a dat un bip ca sa mai barfiti putin. Subiectele sunt tot mai proaste pentru ca sefi ca voi le judeca diupa ce vad din birou la teveu sau in alte ziare si, oricum, pe alea bune le-ati dat pe blog.
Unde vreau sa ajung? Viitorul presei e sumbru pentru ca "specialisti" ca voi au incarcat-o cu d-aia despre care scrieti. Cu cafeaua al 13. A venit criza si ne-a prins cu chilotii in vine pentru ca redactiile erau ca niste baloane de sapun umflate precum piata imobiliara, pline de bloggeri si de sefi, sefuleti si secretare. Ce se va intampla? Din semnele de pana acum vor fi "sinucisi" exact aia de la mijloc cu lefuri rezonabile, ceva vechime si mandrie de jurnalist. De ce? Pentru ca sefii trebuie sa duca mai departe succesul (?!) de pana acum si sa aiba timp si de bloguri, iar aia adunati de pe strada si aruncati inapoi cu legitimatie de ziarist au salarii mici si nu influenteaza "partea economica". Si trecem pe on-line. Ha? Sa vezi presa pe net peste vreo cinci ani. Cu informatii din birou si cu scriitura de "formatori de opinie" scoliti pe acolo pe unde a fugit de presa domnul decan de la FJSC.
Concluzie: sunt un frustrat satul de comentatori d-astia ca Stanca, Comanescu sau Coman care stiu absolut totul. Si nu numai ca stiu totul despre toate, dar isi varsa sacul in capul romanilor creduli pe la televiziuni. Daca piata o cere si orgoliul vostru e gadilat totul e perfect. A murit presa, traiasca presa.
 
Ultima ora
KeyJobs - Job-uri premium
Luni, 21 Octombrie 2019, 18:59
Alegeti frecventa cu care doriti sa primiti newsletterul:
Adresa dvs. de email:
Abonati-va la newsletter