Sindromul Cladirilor Bolnave: Ce se intampla in locuintele unde traiesc mai multe persoane decat numarul de camere

„Înghesuiala locativă
e una dintre problemele cele mai dramatice cu care se confruntă
românii. Îi implică în mod special pe cei care locuiesc „la
bloc”, cum se spune, și familiile numeroase cu membri care nu se
pot separa pentru că nu au venituri disponibile. Oamenii care
trăiesc la înghesuială sunt mai nefericiți. Avem date care arată
că acolo unde sunt mai mulți locatari adulți decât camere de
locuit, neînțelegerile și certurile sunt mai frecvente, iar
oamenii sunt mai nervoși și mai deprimați, probabil și datorită
lipsei de intimitate. Cum se odihnesc acești
oameni? Cum mănâncă? Unde se pregătesc pentru școală sau pentru
muncă? Cum gestionează preferințele divergente? Cum e atmosfera
generală? Putem spune că tema densității excesive în locuințele
românești lipsește cu desăvârșire de pe agenda publică„,
a declarat dr. Petre Datculescu, Directorul IRSOP.

„În
blocurile de locuințe, unul din 4 clienți trăiește în locuințe
unde numărul persoanelor este mai mare decât numărul camerelor de
locuit. Conform unei cercetari IRSOP făcute pentru Asociația
Băncilor pentru Domeniul Locativ din România (ABDLR),
se observă o densitate mai mare în rândul clienților tineri (18 –
34 ani). Există cazuri în care, într-un apartament de 2 sau 3
camere trăiesc împreună trei generații”, a declarat Lucian
Anghel, președintele BCR Banca pentru Locuințe.

Cercetarea făcuta de
IRSOP a fost efectuată pe un eșantion de 1.040
de clienți ai celor două bănci de economisire-creditare care au
economisit timp de 5 ani, dar nu au apelat până în prezent la un
credit.
„Orice om care are
probleme cu locuința în care trăiește se află într-o situație
de risc social. Studiile noastre arată că familiile sărace, cu un
venit sub media națională a venitului pe gospodărie, au în
proporție mai mare probleme locative, decât familiile cu venit
peste medie. Deci, locuiesc mai rău și au și resurse mai puține
de a-și îmbunătăți calitatea locuirii”, a spus dr. Petre
Datculescu.

Recent,
EFdeN a lansat, cu sprijinul BCR Banca Pentru Locuințe (BCR BpL),
Ghidul Condițiilor de Confort, document ce are ca unic scop
îmbunătațirea calității locuirii în România și unde confortul
este definit ca starea de bună dispoziție
fizică și mentală, datorată factorilor externi, care pot fi de
multiple naturi, însă satisfacția în legătură cu mediul
interior este o noțiune subiectivă, ce depinde de fiziologia
fiecărei persoane. Se întâlnesc frecvent clădiri deficitare din
punct de vedere al unuia sau mai multor categorii de confort:
confortul termic, calitatea aerului, confortul acustic, confortul
vizual, în multe cazuri fiind vorba chiar de Sindromul Clădirilor
Bolnave.