Alzheimer, o problemă în creștere în România. Peste 12.000 de cazuri noi raportate anul trecut

În România, boala Alzheimer și demența reprezintă o problemă de sănătate publică în creștere. Potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), medicii de familie au raportat anul trecut 12.173 de cazuri noi de boală Alzheimer. Numărul real al persoanelor afectate este însă probabil mai mare, deoarece multe cazuri rămân nediagnosticate sau sunt identificate abia în stadii avansate ale bolii, potrivit Agerpres.

Te-ar mai putea interesa și: Analiză dură a economiei româneşti făcută de economistul Adrian Negrescu. Există şi motive de optimism: „Inflaţia este tranzitorie. Trebuie să trecem prin această boală pentru a ne face bine”

Alzheimer, o problemă în creștere în România. Peste 12.000 de cazuri noi raportate anul trecut

Estimările Institute for Health Metrics and Evaluation indică o evoluție îngrijorătoare a prevalenței demenței în România: de la aproximativ 341.195 de cazuri în 2019, numărul ar putea ajunge la 577.177 de cazuri în 2050. În acest context, INSP se alătură campaniei internaționale desfășurate cu ocazia Zilei Mondiale Alzheimer, marcată anual la 21 septembrie, promovând importanța diagnosticării cât mai timpurii. Mesajul campaniei din acest an este că identificarea precoce a demenței oferă persoanelor afectate mai multe posibilități de a interveni și de a beneficia de sprijin.

Un diagnostic pus la timp poate facilita accesul la tratament, intervenții medicale și servicii sociale, precum și la forme de îngrijire adaptate nevoilor pacientului. Totuși, accesul la diagnostic este îngreunat de mai multe obstacole, printre care se numără teama de diagnostic și stigmatizarea. Conform datelor citate de INSP, aceste probleme sunt menționate de 46% dintre persoanele care trăiesc cu demență și de aparținătorii lor ca bariere în obținerea unui diagnostic.

INSP subliniază și necesitatea unei informări mai bune a populației cu privire la factorii de risc și la posibilitățile de prevenire. Aproape 80% dintre oameni sunt îngrijorați de riscul de a dezvolta demență, însă una din patru persoane crede, în mod greșit, că demența nu poate fi prevenită și că nu există metode prin care riscul să fie redus. Dovezile științifice indică însă faptul că intervenția asupra a 14 factori de risc modificabili ar putea contribui la prevenirea sau întârzierea a până la 45% dintre cazurile de demență.

Demența reprezintă deja o cauză majoră de deces la nivel mondial și este considerată în prezent a cincea cauză principală de deces prin boli netransmisibile. Estimările citate în material arată că, până în 2040, ar putea ajunge pe locul al treilea. Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență, fiind responsabilă pentru aproximativ 60-70% dintre cazuri. Este o boală neurodegenerativă progresivă, care afectează treptat memoria, capacitatea de gândire, comportamentul și autonomia persoanei.

Deși Alzheimer nu reprezintă o consecință normală a îmbătrânirii, vârsta înaintată este principalul factor de risc cunoscut, majoritatea persoanelor diagnosticate având peste 65 de ani. Riscul poate fi influențat și de factori genetici, mai ales în cazul persoanelor care au rude apropiate cu această boală. Printre ceilalți factori de risc menționați se află sindromul Down, traumatismele craniene, insomnia, lipsa activității fizice, obezitatea, fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul de tip 2 și nivelurile ridicate de colesterol.

Primele semne ale bolii pot fi subtile. Printre simptomele precoce se numără pierderea memoriei pe termen scurt, dezorientarea și pierderea frecventă a obiectelor. Recunoașterea acestor manifestări și prezentarea la medic pot contribui la stabilirea unui diagnostic într-o etapă mai timpurie.

Pentru reducerea riscului de declin cognitiv, specialiștii recomandă un stil de viață sănătos: activitate fizică regulată, menținerea unei vieți sociale active, alimentație echilibrată, stimulare intelectuală prin învățarea unor lucruri noi sau jocuri de strategie și respectarea unui program regulat de somn. De asemenea, este recomandată reducerea stresului, renunțarea la fumat și limitarea sau evitarea consumului de alcool.

În România, persoanele care prezintă semne sau simptome sugestive pot beneficia de consultații și evaluări cognitive decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pe baza unui bilet de trimitere. În ansamblu, mesajul transmis de INSP este că informarea populației, recunoașterea simptomelor, eliminarea stigmatizării și diagnosticarea precoce sunt esențiale pentru o mai bună gestionare a demenței și pentru menținerea calității vieții pacienților și a familiilor acestora.