Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că toate ministerele și instituțiile publice aflate în subordinea acestora trebuie să identifice soluții pentru reducerea cheltuielilor, în perspectiva elaborării bugetului de stat pentru anul 2027. Oficialul a transmis că nu își dorește o nouă majorare a taxelor și impozitelor, însă a avertizat că statul trebuie să găsească resurse financiare prin reorganizarea instituțiilor, comasarea unor agenții și reducerea cheltuielilor care nu sunt justificate, potrivit digi24.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Bugetul României pentru 2027, în pregătire. Alexandru Nazare anunță termen pentru toate ministerele și avertizează asupra deficitului bugetar
Ministrul a explicat că majorările de taxe adoptate în 2025 au fost necesare pentru protejarea ratingului de țară și pentru evitarea unor probleme mai grave în ceea ce privește situația financiară a României. Acesta a recunoscut că decizia nu a fost una ușoară și că nu și-a dorit să recurgă la astfel de măsuri, însă a considerat că situația bugetară impunea intervenția Guvernului.
„Nu-mi doresc să fim din nou forțați de situație să creștem vreo taxă. Nu-mi doresc. Să nu credeți că în 2025 am făcut-o cu inima ușoară. Am făcut-o cu inima grea, pentru că trebuia să salvăm ratingul”, a declarat Alexandru Nazare.
În acest context, ministrul a precizat că a transmis deja o solicitare tuturor ordonatorilor principali de credite, cerându-le să vină cu propuneri concrete de economii. Instituțiile trebuie să analizeze ce agenții pot fi comasate, de unde pot fi reduse cheltuielile și care sunt structurile administrative ce pot fi reorganizate. Nazare a subliniat că nu dorește aplicarea unor reduceri generale, fără o analiză prealabilă, deoarece astfel de măsuri pot afecta funcționarea serviciilor publice.
Potrivit ministrului Finanțelor, ordonatorii principali de credite trebuie să transmită, începând de săptămâna viitoare, propunerile privind reducerea cheltuielilor din instituțiile pe care le coordonează. Ministerul Finanțelor va centraliza răspunsurile și le va prezenta în Guvern, urmând ca acestea să fie luate în considerare la construirea bugetului pentru anul 2027.
Solicitarea vizează în special instituțiile publice aflate în subordinea ministerelor. Alexandru Nazare a făcut o precizare și în privința companiilor de stat, explicând că monitorizarea acestora nu intră în atribuțiile Ministerului Finanțelor, ci în responsabilitatea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
Ministrul a arătat că obiectivul este identificarea unor surse de economii împreună cu fiecare ordonator de credite, astfel încât măsurile propuse să fie adaptate situației fiecărei instituții. Acesta așteaptă răspunsurile într-un termen cât mai scurt, pentru ca Guvernul să poată evalua impactul financiar al propunerilor înainte de definitivarea bugetului.
Întrebat dacă sunt avute în vedere reduceri de 10% ale fondului de salarii sau restricții privind achizițiile publice, Nazare a precizat că nu a fost stabilit un procent general de diminuare a cheltuielilor. Potrivit acestuia, fiecare instituție trebuie să își analizeze propriile nevoi și să identifice domeniile în care pot fi făcute economii fără să fie afectată calitatea serviciilor oferite cetățenilor.
Ministrul a explicat că unele agenții sau ministere ar putea avea posibilitatea unor reduceri mai consistente, în timp ce în alte structuri economiile vor fi mai mici. Există și instituții în care ar putea fi necesare finanțări suplimentare pentru asigurarea unor servicii publice de calitate.
De asemenea, Alexandru Nazare a amintit că pachetul de reformă administrativă adoptat anterior oferă deja o bază de la care pot porni analizele privind reorganizarea și eficientizarea instituțiilor publice. Cu toate acestea, deciziile concrete vor trebui propuse de fiecare ordonator de credite, în funcție de particularitățile structurilor pe care le coordonează.
Subiectul salariului minim a fost abordat și de economistul Adrian Mitroi, care a atras atenția asupra efectelor pe care o eventuală majorare administrativă le-ar putea avea asupra mediului privat. Acesta consideră că o creștere impusă prin decizie administrativă ar pune presiune asupra companiilor, într-un moment în care firmele private contribuie în mod important la activitatea economică.
Economistul a explicat că patronatele au exprimat deja rezerve în privința unei astfel de măsuri, iar majorarea salariului minim trebuie analizată și în raport cu posibilitățile financiare ale angajatorilor.
Adrian Mitroi a interpretat prudența ministrului Finanțelor drept un semnal al dificultăților bugetare legate de eventuale majorări ale salariului minim și ale pensiilor. În opinia sa, astfel de măsuri ar putea necesita identificarea unor venituri suplimentare la buget, inclusiv prin eventuale majorări de taxe.
Economistul a subliniat că presiunea ar putea fi resimțită în special de firmele private, care ar trebui să suporte costuri salariale mai mari, fără ca acestea să fie neapărat susținute de o creștere corespunzătoare a productivității.
Alexandru Nazare a oferit explicații și despre posibilele măsuri de sprijin pentru consumatorii afectați de costurile ridicate ale energiei electrice și gazelor naturale. Ministrul a confirmat că Ministerul Energiei lucrează la mai multe propuneri care ar putea viza atât populația, cât și companiile.
Aceste măsuri vor fi analizate de Ministerul Finanțelor după ce va fi prezentată o variantă concretă, iar principala condiție este ca eventualele scheme de sprijin să se încadreze în spațiul fiscal disponibil.
Nazare a avertizat că Guvernul nu poate reveni la subvenții de foarte mari dimensiuni, similare celor acordate în anii precedenți, dacă acestea nu pot fi susținute financiar și ajung să genereze datorii suplimentare pentru stat.