Garanții de stat pentru energia regenerabilă, soluția analizată de autorități pentru reducerea facturilor marilor consumatori industriali

Consiliul Concurenței discută cu Ministerul Energiei introducerea unui mecanism de acordare a garanțiilor de stat pentru producătorii de energie din surse regenerabile, astfel încât aceștia să poată furniza electricitate la prețuri mai mici marilor consumatori industriali din România. Măsura, permisă de legislația europeană, ar putea contribui la reducerea costurilor energetice pentru companii fără să genereze un impact bugetar direct, în contextul eforturilor autorităților de diminuare a deficitului bugetar, potrivit Agerpres.

Te-ar mai putea interesa și: Economia României va scădea cu 0,5% în 2026, pe fondul consolidării fiscale și al costurilor mai mari cu energia

Garanții de stat pentru energia regenerabilă, soluția analizată de autorități pentru reducerea facturilor marilor consumatori industriali

Anunțul a fost făcut vineri de președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, care a precizat că instituția analizează această variantă împreună cu Ministerul Energiei, urmând ca ulterior să fie purtate discuții și cu Ministerul Finanțelor.

Potrivit acestuia, legislația europeană permite acordarea de sprijin marilor consumatori industriali, inclusiv prin reducerea costurilor asociate certificatelor de emisii de CO2 și certificatelor verzi. România nu utilizează însă la maximum posibilitățile oferite de aceste reglementări, astfel că există spațiu pentru majorarea sprijinului acordat companiilor.

O problemă importantă rămâne însă presiunea asupra bugetului de stat. România trebuie să își respecte ținta de deficit bugetar, estimată la aproximativ 6% din PIB în anul în curs, urmând să ajungă la 5% în anul următor. În aceste condiții, Ministerul Finanțelor ar putea fi reticent față de măsurile care presupun cheltuieli suplimentare sau reducerea veniturilor bugetare.

Bogdan Chirițoiu consideră că garanțiile de stat ar putea reprezenta o alternativă la subvențiile directe, întrucât ar oferi producătorilor de energie regenerabilă mai multă încredere și predictibilitate, facilitând încheierea unor contracte de furnizare la prețuri mai avantajoase pentru marii consumatori industriali.

Autoritățile analizează și experiența altor state europene, în special modelul Spaniei, pentru a identifica soluții care ar putea fi aplicate și în România. În schimb, președintele Consiliului Concurenței a arătat că România nu ar avea capacitatea financiară de a adopta un program de amploarea celui din Germania, unde sunt alocate aproximativ un miliard de euro pentru reducerea costurilor energetice.

Pe termen scurt, o altă variantă ar fi majorarea sumelor destinate compensării costurilor cu certificatele de emisii de CO2 și certificatele verzi. Această soluție ar presupune însă cheltuieli suplimentare și ar trebui analizată în raport cu posibilitățile bugetare ale statului.

Șeful Consiliului Concurenței a insistat și asupra necesității ca energia mai ieftină obținută prin sprijinirea investițiilor în regenerabile să ajungă efectiv la companiile din România. Acesta a atras atenția că nu ar fi justificat ca statul să susțină dezvoltarea capacităților de producție locale, iar energia rezultată să fie utilizată ulterior de mari consumatori industriali din alte țări.

În opinia sa, obiectivul trebuie să fie susținerea competitivității industriei românești, prin asigurarea accesului companiilor locale la energie mai ieftină, indiferent dacă aceasta provine sau nu din surse regenerabile.

În ceea ce privește consumatorii casnici, Bogdan Chirițoiu consideră că actualul mecanism de acordare a voucherelor de 50 de lei pentru plata facturilor la energie este unul potrivit, deoarece sprijinul este direcționat către persoanele vulnerabile, în loc să fie distribuit tuturor consumatorilor, indiferent de nivelul veniturilor.

Totuși, mecanismul ar putea fi îmbunătățit fie prin majorarea valorii voucherului, fie prin extinderea numărului de beneficiari. Oficialul a atras atenția că o parte importantă dintre persoanele considerate eligibile nu au solicitat ajutorul, motiv pentru care autoritățile ar trebui să analizeze și simplificarea procedurilor de acordare.