Amenințare cu bombă la bordul unui avion Wizz Air aterizat pe Otopeni. SRI verifică aeronava

Cei 182 de pasageri și cei șapte membri ai echipajului au fost debarcați și conduși în terminal, potrivit informațiilor transmise de SRI. Verificările urmăresc să stabilească dacă la bord există vreun dispozitiv exploziv sau un alt obiect care ar putea reprezenta o amenințare.

Incidentul de la Otopeni are loc în aceeași zi în care mai multe aeronave din Europa au fost vizate de amenințări cu bombă, unele dintre ele fiind nevoite să aterizeze pe alte aeroporturi decât cele prevăzute în planul de zbor. Până la momentul informațiilor prezentate în relatările citate, autoritățile nu anunțaseră descoperirea unor obiecte periculoase în aeronavele implicate în aceste incidente.

În Bulgaria, trei zboruri Ryanair cu destinația Sofia au fost vizate joi dimineață de amenințări cu bombă transmise prin e-mail. Potrivit Ministerului bulgar de Interne, mesajele vizau aeronave care veneau din mai multe orașe europene și au determinat intervenții de securitate pe aeroporturile din țară, relatează agenția Novinite.

Două dintre avioane, care veneau de la Copenhaga și Madrid, au aterizat pe Aeroportul Vasil Levski din Sofia, unde au fost declanșate verificări. Pasagerii și membrii echipajelor au fost supuși procedurilor de securitate aplicate în astfel de situații.

Al treilea avion, care plecase de la Londra, a fost redirecționat către Aeroportul Plovdiv. Ministerul Transporturilor din Bulgaria a confirmat pentru postul NOVA devierea aeronavei. Potrivit agenției BTA, era vorba despre un zbor Ryanair de la aeroportul Stansted, cu destinația Sofia. CEO-ul Aeroportului Plovdiv, Krassimir Peșev, a declarat că pasagerii au fost debarcați, iar aeronava urma să fie verificată pentru a se stabili dacă există explozibili la bord. Continuarea zborului spre Sofia urma să fie decisă de comandant după încheierea procedurilor.

Autoritățile bulgare nu au anunțat identificarea unor obiecte periculoase în niciuna dintre cele trei aeronave și nu au confirmat existența unei amenințări reale. Serviciile competente investighează incidentele pentru a stabili cine a trimis mesajele.

Alte aeronave au fost deviate sau verificate în mai multe țări europene

Un avion al companiei Aer Lingus, care efectua cursa Dublin–Roma, a fost, de asemenea, vizat de o amenințare și a aterizat pe o bază aeriană din Franța, a relatat Reuters. Aeronava, identificată drept EI402, a fost redirecționată către aeroportul Evreux, situat la aproximativ 100 de kilometri vest de Paris, ca măsură de precauție. Avionul a aterizat în siguranță la ora 13:36, iar compania irlandeză a anunțat că nu au fost găsite obiecte periculoase la bord.

Un alt incident a vizat un zbor Finnair de la Helsinki, operat de compania Jettime, care a aterizat în mod normal la Viena după primirea unei amenințări cu bombă, potrivit unui purtător de cuvânt al companiei finlandeze, citat de Reuters.

Finnair a anunțat anterior că o altă aeronavă a companiei, care zbura spre Roma, a primit o amenințare cu bombă. Avionul a aterizat la destinație, fiind escortat de forțele aeriene italiene, potrivit unei surse apropiate situației.

Presa belgiană a relatat, la rândul său, că o aeronavă care a fost nevoită să aterizeze pe aeroportul Zaventem din Bruxelles aparținea companiei poloneze LOT.

Un avion Wizz Air care zbura de la Milano la Varșovia a transmis, de asemenea, o alertă de urgență înainte de a-și devia cursa spre Viena, potrivit BBC. În acest caz, nu a fost raportată o amenințare cu bombă, iar motivul alertei nu era clar.

Incidentele de joi au urmat unor amenințări cu bombă care au vizat șapte aeronave miercuri și au determinat intervenții ale serviciilor de securitate în mai multe țări europene.

Până în prezent, nicio țară nu a identificat public persoanele sau grupurile aflate în spatele acestor amenințări. Potrivit Reuters, incidentele au loc într-un context în care oficiali europeni au acuzat Rusia și Iranul de implicare în ceea ce au descris drept atacuri hibride și acte de sabotaj. Moscova și Teheranul au respins acuzațiile privind desfășurarea unei astfel de campanii.

Unele amenințări au fost transmise prin e-mail, iar autoritățile încearcă să stabilească dacă incidentele au o legătură între ele. Experți citați în relatările despre aceste cazuri au avansat posibilitatea ca alertele false cu bombă să facă parte dintr-un tipar de acțiuni de perturbare cu costuri reduse și cu posibilitatea negării implicării.

În România, verificările aeronavei de pe Aeroportul Otopeni sunt efectuate de echipa de pirotehniști a SRI. Până la finalizarea acestora, nu există o concluzie oficială privind natura amenințării.