Trump a făcut anunțul la Fox News fără să ofere suficiente detalii, ceea ce face să fie greu de interpretat cu exactitate. În practică, măsura s-ar putea dovedi mai puțin radicală decât ar sugera anunțul-șoc.
Trump trădează o întorsătură interesantă în relația cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, partenerul său în războiul împotriva Iranului, care amenință perspectivele electorale ale republicanilor la alegerile intermediare de marți. Anunțul vine, de asemenea, într-un moment politic crucial, în care Israelul se află într-un impas politic, după ce alegerile de săptămâna trecută nu au produs un câștigător clar, iar viitorul lui Netanyahu este incert.
Trump pare să le dea dreptate unor democrați precum Abdul El-Sayed, senatorul din Michigan, sugerând că ajutorul acordat Israelului devine tot mai greu de susținut din punct de vedere politic în SUA.
Această evoluție evidențiază o ruptură extraordinară în consensul bipartizan de lungă durată privind susținerea Israelului la Washington.
Iar implicațiile depășesc problema modului în care o nouă majoritate democrată în Camera Reprezentanților sau în Senat ar aborda acest subiect după alegerile intermediare de marți.
Anunțul indică începutul unei noi perioade de incertitudine pentru Israel: Netanyahu s-a aliniat republicanilor de la Washington în timpul mai multor administrații prezidențiale, însă reacția sa la atacurile teroriste comise de Hamas la 7 octombrie 2023 și la războiul din Gaza a provocat o opoziție internă semnificativă, nu doar în rândul progresiștilor, ci și printre activiștii de dreapta din mișcarea MAGA a lui Trump.
Incertitudinea tot mai mare privind existența unei majorități în Congres dispuse să susțină Israelul și vânzările de armament către armata israeliană va avea implicații geopolitice majore în viitor, atât pentru statul evreu, cât și pentru politica SUA în Orientul Mijlociu.
Prin urmare, este posibil ca anunțul făcut în interviul acordat Fox News să fi fost o mișcare politică, într-o zi în care mulți republicani se temeau de o sancțiune severă din partea alegătorilor. Cu siguranță, declarația pare să-i fi luat prin surprindere pe prezentatorii Fox News.
„Am încheiat un acord prin care acordăm Israelului 4 miliarde de dolari pe an și, în urmă cu câteva luni, am convenit că vom opri acest lucru… Ei sunt de acord, pentru că, știți, au devenit o țară foarte prosperă”, a declarat Trump. El a adăugat că Statele Unite îi vor ajuta pe israelieni dacă vor avea nevoie.
Președintele părea să se refere la ajutorul militar anual acordat de SUA Israelului, care se ridică la puțin sub 4 miliarde de dolari pe an, în baza unui acord încheiat în 2016, în timpul mandatului fostului președinte Barack Obama. Acordul este valabil până la sfârșitul anului 2028.
Cea mai mare parte a acestor fonduri este folosită pentru achiziționarea de arme și echipamente destinate forțelor armate israeliene, exclusiv de la producători americani, astfel că acordul are implicații importante pentru companiile și locurile de muncă din SUA. Atenția se îndreaptă acum către modul în care va arăta în viitor cooperarea militară dintre SUA și Israel. În ianuarie, Netanyahu a declarat pentru revista The Economist că dorește să „reducă treptat” ajutorul militar american acordat Israelului în următorii 10 ani și că această schimbare este „în curs de pregătire”.
Este dificil de stabilit dacă declarația făcută de Trump înseamnă că ajutorul american ar urma să fie oprit imediat. O asemenea măsură ar fi surprinzătoare, dar nu ar echivala cu o ruptură strategică între cei doi aliați. Analiști de politică externă care au lucrat în administrații republicane și democrate au susținut că economia Israelului este acum atât de puternică încât țara nu mai are nevoie de ajutorul SUA pentru achiziționarea de echipamente militare.
Se estimează că legăturile dintre producătorii americani de armament și Israel vor rămâne puternice, iar armatele celor două state au colaborat recent mai strâns ca niciodată. Acest lucru era valabil chiar și înainte de războiul împotriva Iranului. De exemplu, în 2024, administrația Biden a desfășurat operațiuni defensive aeriene și navale de amploare pentru a respinge atacurile iraniene cu rachete de croazieră și drone.
Brett McGurk, care a ocupat funcții de rang înalt la Casa Albă și în Departamentul de Stat în timpul a patru administrații prezidențiale, a declarat că problema ajutorului american acordat Israelului este profund greșit înțeleasă. „Nu aș exagera importanța” declarațiilor făcute marți de Trump, a spus McGurk.
„Nu știu dacă se referă la faptul că vom pune capăt memorandumului de înțelegere atunci când acesta expiră, în 2028, sau că îl vom opri chiar acum”, a adăugat McGurk, analist CNN pe probleme internaționale și autor al noii cărți „Brink”, despre rolul său în negocierile pentru eliberarea ostaticilor în timpul crizei din Gaza.
Anunțul lui Trump a venit în timp ce zeci de milioane de americani se pregăteau să voteze, după o campanie electorală care a evidențiat noua interdependență dintre problema Israelului și cea a palestinienilor în politica internă americană.
A fost surprinzător să-l auzim reacționând aparent la opoziția față de ajutorul acordat de SUA Israelului, exprimată de democrați precum El-Sayed, pe care Trump l-a supus unui val de declarații cu caracter anti-musulman.
„De ce ar trebui să suportăm atacurile unor nebuni precum El-Sayed, când ei (israelienii) nu au nevoie de acest ajutor?”, a declarat Trump pentru Fox and Friends. „Este un argument prost, pentru că ai putea spune: «De ce nu le dăm tuturor câte 4 miliarde de dolari?»”
Problema Israelului a provocat, la sfârșitul săptămânii, o confruntare între El-Sayed și fosta sa rivală din alegerile primare democrate, Haley Stevens, care și-a declarat ulterior sprijinul pentru contracandidatul republican al acestuia, Mike Rogers.
Stevens a criticat o reclamă realizată de un influencer de stânga, în care un cuplu aflat într-un supermarket punea creșterea prețurilor pe seama Israelului. El-Sayed a condamnat reclama, despre care echipa sa a precizat că nu avea nicio legătură cu campania electorală. Confruntarea a ilustrat însă ruptura de opinii privind Israelul, care ar putea complica activitatea oricăror noi majorități democrate în Congres.
Progresiștii ar putea interpreta schimbarea de poziție a lui Trump drept o confirmare a propriilor convingeri. „Chiar și un ceas stricat arată ora exactă de două ori pe zi”, a declarat El-Sayed marți, potrivit The Wall Street Journal. Alții susțin însă că criticile la adresa guvernului israelian alunecă prea des spre antisemitism, acuzație pe care candidați precum El-Sayed o resping.
Oprirea ajutorului american acordat Israelului ar corespunde instinctelor sale de tipul „America First” și opoziției față de folosirea resurselor financiare ale SUA pentru sprijinirea altor state. Argumentul său potrivit căruia banii care nu vor mai fi cheltuiți ar putea fi folosiți pentru reducerea deficitului bugetar este însă mai puțin convingător, având în vedere creșterea accelerată a datoriei publice în cele două mandate ale sale.
În timp ce progresiștii sunt revoltați de situația din Israel din cauza crizei umanitare din Gaza, sentimentul anti-israelian a câștigat teren și în partea dreaptă a Partidului Republican, alimentat de influenceri și realizatori de podcasturi cu audiențe foarte mari.
Donie O’Sullivan, de la CNN, care a petrecut luni de zile discutând cu susținători ai lui Trump, a constatat că mulți dintre aceștia cred că SUA poartă un război în numele Israelului și privesc cu scepticism relația americană cu guvernul israelian.
Într-un sondaj Quinnipiac publicat în iunie, 48% dintre respondenți au declarat că SUA acordă prea mult sprijin Israelului, 38% au considerat că nivelul sprijinului american este adecvat, iar numai 7% au spus că SUA nu susțin suficient Israelul.
Acesta a fost cel mai ridicat procent al alegătorilor care consideră că Washingtonul acordă prea mult sprijin Israelului de când Quinnipiac a început să adreseze această întrebare, în ianuarie 2017.
Un alt semn al schimbării de atitudine față de Israel în rândul democraților este poziția adoptată de Rahm Emanuel, fost șef de cabinet la Casa Albă în timpul administrației Obama, care ar putea candida la președinție în 2028.
Acesta s-a pronunțat împotriva acordării necondiționate de ajutor militar american Israelului și a cerut redefinirea relației dintre SUA și această țară, într-un discurs susținut la Tel Aviv la începutul acestui an.
Dintr-un anumit punct de vedere, ar putea avea sens, din perspectivă politică, ca Israelul să încerce să-și separe deciziile militare și achizițiile de armament de politica internă polarizată din SUA. Astfel, ar avea libertatea de a decide singur ce echipamente să cumpere, deși, în practică, este puțin probabil să se orienteze către producătorii europeni, din cauza furiei puternice generate acolo de situația din Gaza.
Aceste scenarii indică însă o altă problemă majoră pentru Israel, dacă țara continuă să fie un subiect de confruntare în politica americană. Președinții SUA pot autoriza vânzările de armament către state străine, iar membrii Congresului pot încerca să le blocheze. În acest caz însă, șansele de a obține majorități suficient de mari pentru a depăși un veto prezidențial par reduse.
Există însă și o altă posibilitate îngrijorătoare pentru susținătorii Israelului: ostilitatea politică ar putea duce la alegerea unui președinte, fie democrat, fie republican, mai puțin angajat în susținerea nevoilor de securitate națională ale Israelului decât Trump, fostul președinte Joe Biden sau predecesorii acestora.
Așa cum a declarat Emanuel într-un interviu acordat jurnalistului CNN Fareed Zakaria în iulie, Israelul ar putea suporta consecințele propriilor acțiuni. „Aceasta nu este o problemă a Partidului Democrat. Este o problemă a Americii”, a spus el.