Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) solicită Guvernului reducerea taxelor și contribuțiilor aplicate salariilor mici înainte de o nouă majorare a salariului minim în 2027. Organizația consideră că majorarea salariului brut nu garantează automat venituri nete mai mari pentru angajați și pune presiune suplimentară asupra companiilor.
Te-ar mai putea interesa și: 19 noiembrie, Ziua Națională a Antreprenoriatului Feminin. Parlamentul a adoptat proiectul de lege propus de CONAF și inițiat de deputata Geanina Pistru-Popa
Potrivit unui sondaj realizat în rândul a 1.000 de membri CONAF, din diverse industrii, 88,5% dintre respondenți susțin creșterea salariului minim doar în condițiile reducerii taxării muncii. În același timp, 42% avertizează că o majorare fără măsuri fiscale compensatorii ar putea determina companiile să limiteze angajările sau să reducă personalul, în timp ce 23,8% anticipează creșteri de prețuri.
CONAF atrage atenția că, în cazul unei majorări a salariului minim brut de la 4.325 la 4.652 de lei, angajatul ar primi aproximativ 191 de lei net în plus, în timp ce costul suplimentar suportat de angajator ar ajunge la circa 334 de lei lunar. Pentru o firmă cu 20 de angajați plătiți cu salariul minim, impactul ar depăși 80.000 de lei anual.
Printre măsurile propuse se numără reducerea impozitelor și contribuțiilor pentru salariile mici, diminuarea costurilor suportate de companii și calcularea contribuțiilor pentru contractele part-time în funcție de venitul efectiv realizat. De asemenea, organizația cere Guvernului să prezinte mai multe scenarii privind majorarea salariului minim, cu estimări clare asupra veniturilor angajaților, costurilor angajatorilor și impactului asupra bugetului de stat.
Președintele fondator al CONAF, Cristina Chiriac, susține că statul trebuie să participe la efortul de creștere a veniturilor salariale prin reducerea taxării muncii, astfel încât companiile să nu fie nevoite să aleagă între majorarea salariilor și menținerea locurilor de muncă.