Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a semnat Ordinul de Ministru prin care sunt aprobate oficial probele și disciplinele examenului național de Bacalaureat 2030, marcând astfel un pas important în implementarea reformei educaționale care va intra în vigoare pentru elevii care încep liceul în anul școlar 2026–2027.
Te-ar mai putea interesa și: Parlamentul European limitează denumirile pentru produsele vegetale: „Friptură” și „bacon” rămân doar pentru carne
Documentul a fost transmis spre publicare în Monitorul Oficial și stabilește cadrul complet al noului model de Bacalaureat, care va fi aplicat primei generații de elevi care studiază după noile planuri-cadru și programe școlare elaborate în conformitate cu Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Această generație va reprezenta primul val de elevi evaluați integral după reforma curriculară adoptată la nivel național.
Potrivit ministrului, noua structură a examenului aduce schimbări semnificative în modul de evaluare a competențelor elevilor, cu accent pe testarea abilităților practice, a gândirii aplicate și a competențelor lingvistice și digitale. Una dintre principalele noutăți este introducerea evaluării competențelor la două limbi moderne, ceea ce reflectă o orientare mai puternică spre multilingvism și adaptarea la cerințele europene în educație.
De asemenea, noul model de Bacalaureat prevede probe scrise diferențiate în funcție de profilul și specializarea urmate de elevi, ceea ce înseamnă o personalizare mai accentuată a evaluării finale. Astfel, elevii de la profil real, uman, tehnologic sau vocațional vor susține examene adaptate specificului pregătirii lor, în locul unui model uniform aplicat tuturor.
O altă modificare importantă este introducerea unei noi componente de evaluare, denumită proba F, concepută pentru a testa competențele de bază ale elevilor. Această probă se adaugă celorlalte evaluări și are rolul de a verifica într-un mod integrat nivelul general de pregătire, dincolo de cunoștințele strict disciplinare.
În structura noului examen sunt incluse, de asemenea, probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi străine, precum și o probă de competențe digitale, toate acestea urmând să fie susținute pe parcursul anului școlar, nu doar în perioada clasică a examenelor finale. Această organizare etapizată este prevăzută în legislația educațională și urmărește o evaluare continuă a competențelor, nu doar una concentrată într-un interval scurt de timp.
Anexa ordinului detaliază în mod exhaustiv disciplinele și probele pentru toate filierele și specializările din învățământul liceal, inclusiv pentru calificările profesionale, astfel încât fiecare traseu educațional să aibă un parcurs de evaluare adaptat specificului său. Reforma urmărește, potrivit ministerului, o mai bună corelare între conținutul predat în liceu și cerințele examenului final.
Mihai Dimian a subliniat că noul cadru legislativ este unul rigid din punct de vedere juridic, în sensul în care orice modificare ulterioară a probelor sau disciplinelor de Bacalaureat va necesita modificarea prealabilă a Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, adoptată de Parlament. Această prevedere conferă stabilitate structurii examenului și limitează schimbările frecvente de politică educațională.