Bolojan, după decizia CCR privind Legea ANI: „Legea nu trebuie folosită pentru a lovi un adversar politic”

Premierul interimar și președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat că decizia recentă a Curții Constituționale a României (CCR) privind modificările aduse Legii Agenției Naționale de Integritate (ANI) trebuie privită nu doar prin prisma efectelor asupra unei anumite persoane, ci mai ales din perspectiva unor principii constituționale și juridice care trebuie să fie valabile pentru toți politicienii și demnitarii.

Te-ar mai putea interesa și: Bolojan: Două pasaje inaugurate la Oradea după doar șapte luni de lucrări. Investiția de 74,5 milioane de lei, finanțată prin PNRR

Bolojan, după decizia CCR privind Legea ANI: „Legea nu trebuie folosită pentru a lovi un adversar politic”

Bolojan a precizat că, deși deciziile CCR sunt obligatorii, acest lucru nu înseamnă că efectele lor nu pot fi analizate și dezbătute public. El a subliniat că intervenția sa nu are legătură cu faptul că situația îl vizează pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei și președintele USR, ci cu principiul general potrivit căruia legislația nu ar trebui modificată astfel încât să afecteze retroactiv o persoană sau să fie utilizată ca instrument împotriva unui adversar politic.

Unul dintre argumentele centrale ale lui Bolojan este legat de principiul neretroactivității legii. Constituția prevede că legea dispune numai pentru viitor, iar premierul interimar consideră că trebuie analizat dacă modificarea regulilor după ce anumite fapte s-au consumat nu ajunge, în practică, să producă efecte retroactive. El atrage atenția că regulile juridice nu ar trebui schimbate după încheierea „jocului”, pentru a produce consecințe asupra unor situații deja existente.

În opinia sa, legea nu trebuie folosită pentru a determina pierderea funcției de către o anumită persoană și nici pentru a sancționa un adversar politic. Bolojan consideră că un astfel de mecanism poate crea un precedent periculos: dacă astăzi o modificare legislativă îl afectează pe un anumit politician, în viitor aceeași logică ar putea fi folosită împotriva altui ales, indiferent de partidul din care face parte.

Premierul interimar susține că situația actuală trebuie analizată tocmai pentru că principiile juridice trebuie să fie mai importante decât persoana concretă căreia i se aplică. El afirmă că, înainte ca Dominic Fritz să devină vizat de această situație, problema modificării legislative nu a fost o prioritate pentru cei care au susținut-o. Din perspectiva lui Bolojan, faptul că o schimbare legislativă apare într-un moment în care poate produce efecte asupra unui anumit politician ridică întrebări privind oportunitatea și scopul acesteia.

Bolojan avertizează și asupra riscului ca conflictele sau reglările de conturi politice să genereze probleme juridice pentru România. El consideră că asemenea situații ar putea ajunge să afecteze inclusiv relația României cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), în cazul în care legislația sau modul în care este aplicată ar încălca drepturi și principii recunoscute la nivel european. Potrivit premierului interimar, o eventuală nouă condamnare a României la CEDO ar reprezenta un risc care ar trebui evitat.

Un alt subiect important în declarația lui Bolojan este publicarea declarațiilor de avere și de interese ale demnitarilor. Acesta spune că așteaptă motivarea oficială a deciziei CCR pentru a vedea dacă poate fi identificată o soluție legislativă prin care aceste declarații să continue să fie publicate, într-o formă compatibilă cu decizia Curții.

Bolojan consideră că motivarea CCR este necesară pentru ca Parlamentul să poată interveni asupra legislației și să o pună în acord cu prevederile stabilite de Curte. El speră ca motivarea să fie publicată rapid, astfel încât legislativul să poată adopta modificările necesare înainte de 31 august, termen important pentru îndeplinirea unui jalon din PNRR.