România, sub presiunea caniculei. Consumul de energie poate ajunge la 7.000 MW. Autoritățile exclud, deocamdată, restricțiile

România se pregătește pentru o perioadă dificilă din punct de vedere energetic, în condițiile în care canicula ar putea împinge consumul de electricitate până la aproximativ 7.000 MW în orele de vârf ale serii. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, spune însă că, în acest moment, situația este sub control și că nu există motive pentru instituirea unor limitări ale consumului în cazul marilor consumatori industriali, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Termocentrala Turceni, oprită în plină criză energetică. România pierde 220 MW până luni

România, sub presiunea caniculei. Consumul de energie poate ajunge la 7.000 MW. Autoritățile exclud, deocamdată, restricțiile

Potrivit oficialului, temperaturile ridicate vor determina o creștere semnificativă a cererii de energie, în special seara, când consumul ajunge în mod obișnuit la cele mai ridicate niveluri. În același timp, autoritățile se bazează pe mobilizarea la maximum a capacităților disponibile de producție și pe îmbunătățirea situației de pe piața regională de electricitate.

Cristian Bușoi afirmă că, în această perioadă, România utilizează la capacitate ridicată unitățile de producție pe gaze naturale, care joacă un rol important în acoperirea consumului în orele de vârf. Și producția pe cărbune contribuie la echilibrarea sistemului, oficialul afirmând că România beneficiază în prezent de o producție bună din această sursă.

În timpul zilei, un sprijin important îl reprezintă energia fotovoltaică. Producția solară este ridicată în perioadele cu temperaturi mari și cu multe ore de soare, ceea ce permite acoperirea unei părți importante din consumul din timpul zilei.

Problema apare însă mai ales după lăsarea serii, când producția fotovoltaică scade rapid, în timp ce consumul rămâne ridicat. Tocmai în această perioadă sunt așteptate vârfurile de aproximativ 7.000 MW.

O veste bună pentru sistem este reprezentată, potrivit lui Bușoi, de prognoza unei producții eoliene mai bune în zilele următoare. Energia eoliană ar putea contribui astfel la compensarea parțială a deficitului de producție și la reducerea presiunii asupra centralelor pe gaze și cărbune.

Una dintre cele mai importante dificultăți cu care se confruntă în prezent sistemul energetic românesc este legată de producția nucleară de la Cernavodă.

Pe fondul secetei și al scăderii debitului Dunării, nivelul apei din zona centralei nucleare a scăzut. Din motive de siguranță, anumite capacități nucleare au fost menținute închise, ceea ce reduce semnificativ cantitatea de energie disponibilă pentru sistemul național.

Bușoi subliniază că durata perioadei de secetă reprezintă unul dintre principalii factori de incertitudine. Cu cât temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor vor continua mai mult, cu atât presiunea asupra sistemului energetic poate deveni mai mare.

Situația este cu atât mai complicată cu cât energia nucleară este o sursă importantă de producție de bază, disponibilă în mod normal în bandă și capabilă să asigure cantități constante de electricitate.

În ciuda dificultăților interne, secretarul de stat susține că România are în prezent acces la electricitate disponibilă pe piața regională, ceea ce reduce riscul unei situații de urgență.

Bulgaria are un rol important în aprovizionarea regională, fiind unul dintre principalii furnizori de electricitate pentru România, dar și pentru Serbia. Totuși, Bușoi precizează că România nu depinde exclusiv de Bulgaria, deoarece energia poate fi achiziționată și din alte piețe regionale.

Un avantaj este că prețurile disponibile pe aceste piețe sunt, potrivit oficialului, similare cu cele de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) din România. Prin urmare, din perspectiva impactului asupra industriei și consumatorilor finali, diferența dintre cumpărarea energiei de pe piața românească și achiziția acesteia din regiune nu este, în prezent, una semnificativă.

Bușoi insistă însă asupra unui aspect strategic: cu cât România produce mai multă energie pe plan intern, cu atât avantajele pentru economia românească sunt mai mari. Producția internă reduce dependența de importuri și permite ca o parte mai mare din valoarea economică generată de sectorul energetic să rămână în țară.

În contextul creșterii consumului și al disponibilității mai reduse a unor capacități de producție, autoritățile au pregătit mecanisme prin care anumite categorii de mari consumatori industriali ar putea fi limitate dacă situația din sistem s-ar deteriora.

Cristian Bușoi spune însă foarte clar că în acest moment nu există niciun motiv pentru aplicarea unor astfel de măsuri.

Potrivit oficialului, piața regională este funcțională, există cantități de electricitate disponibile, iar situația este mai bună decât în momentul de vârf al crizei energetice. În aceste condiții, România nu are nevoie nici de activarea planului de urgență și nici de solicitarea unui ajutor transfrontalier de urgență.

Bușoi susține că autoritățile nu iau în calcul, în prezent, nici măcar limitarea consumului pentru marii consumatori industriali.

Un factor care a contribuit la ameliorarea situației este reducerea necesarului de import al Ungariei. Bușoi explică faptul că au existat perioade în care Ungaria ajungea să importe până la aproximativ 4.000 MW, la un consum de circa 7.000 MW în orele de vârf.

O asemenea situație punea o presiune considerabilă asupra pieței regionale, deoarece mai multe țări concurau pentru aceleași cantități de energie disponibile.

Între timp, Ungaria a început să reducă importurile, inclusiv ca urmare a reluării treptate a unor capacități nucleare. Prin urmare, cantitățile de electricitate disponibile pentru România și celelalte țări din regiune au crescut.