Ilie Bolojan a transmis joi, de la Palatul Victoria că nu avem decât două posibilități reale: „Fie o creștere de amplitudine mică, dacă nu va fi afectat sectorul public, fie, dacă se doresc corecții și creșteri mai mari, atunci singura soluție este reducerea bazei de cheltuieli publice, deci reducere de personal acolo unde nu se justifică”.
Bolojan a precizat că România trebuie să mențină anvelopa salarială din sectorul public la puțin peste 8% din PIB, în contextul angajamentelor privind reducerea deficitului bugetar.
Potrivit lui Bolojan, cheltuielile salariale din sectorul public se ridică în prezent la aproximativ 166 de miliarde de lei, echivalentul a 8,1% din PIB, nivel care nu poate crește în anii următori fără riscuri pentru echilibrele bugetare.
„Nu ne putem permite o pondere mai mare a acestei anvelope salariale, pentru că altfel am intra într-o fundătură”, a spus premierul.
Bolojan a arătat că România plătește în acest an dobânzi de aproape 60 de miliarde de lei, reprezentând aproximativ 3% din PIB, și a susținut că noua lege a salarizării trebuie corelată cu productivitatea și cu capacitatea reală a economiei.
Bolojan a afirmat că în sectorul public existau, la finalul anului trecut, aproximativ 1,28 milioane de posturi și a atras atenția asupra diferenței tot mai mari dintre salariile din sectorul public și cele din mediul privat.
„România are printre cele mai mici venituri fiscale din Uniunea Europeană, dar printre cele mai mari cheltuieli salariale în sectorul bugetar raportate la veniturile fiscale”, a declarat Bolojan.
Potrivit datelor prezentate de premier, veniturile publice ale României reprezintă circa 30% din PIB, față de o medie europeană de aproximativ 40%, iar 39% din veniturile colectate de stat sunt direcționate către plata salariilor din sectorul public.
Bolojan a adăugat că reforma salarizării se numără printre măsurile care vor necesita negocieri atât în plan intern, cât și cu Comisia Europeană, alături de reformele privind legea apelor și decarbonizarea.
Citește și: Bolojan: Proiectele aferente jaloanelor PNRR nefinalizate vor fi promovate în Parlament ca inițiative legislative