Bosnia și Herțegovina votează. Aproximativ 3,4 milioane de alegători sunt chemați la urne pentru desemnarea celor trei membri ai președinției țării

Bosnia și Herțegovina, o țară marcată de tensiuni etnice, se străduiește să se redreseze după războiul brutal din 1992-1995.

Bosnia și Herțegovina a deschis duminică dimineață secțiile de votare pentru alegerile generale, într-un scrutin dominat de problemele cotidiene ale alegătorilor, dar și de tensiunile etnice, pe care unii dintre principalii politicieni le readuc în prim-plan, la trei decenii de la războiul din 1992-1995.

Aproximativ 3,4 milioane de alegători din Bosnia aleg cei trei membri ai președinției multietnice a țării, deputații în Parlamentul național și conducătorii instituțiilor celor două entități ale țării: Federația Bosnia și Herțegovina, cu populație majoritar musulmană, și Republica Srpska, dominată de etnici sârbi.

Bosnia are o rețea complexă de instituții de guvernare, create în urma unui acord de pace negociat de Statele Unite în 1995, în încercarea de a gestiona diviziunile etnice dintre bosniacii musulmani, sârbii ortodocși și croații catolici care au dus la război.

Dificultăți legate de noua tehnologie digitală de vot

Duminică dimineață, jurnaliștii Associated Press au relatat că au văzut mai multe secții de votare în care votul nu a putut începe la ora stabilită din cauza unor dificultăți legate de noua tehnologie digitală de vot, o măsură introdusă pentru a răspunde preocupărilor anterioare privind manipularea voturilor.

În centrul competiției se află un politician ferm pro-rus care, deși nu figurează pe buletinul de vot, a dominat campania și a amplificat diviziunile, alimentând temerile privind o posibilă revenire a instabilității.

Milorad Dodik, fostul președinte separatist și naționalist al Republicii Srpska, cu populație majoritar sârbă, a primit interdicția de a ocupa funcții publice după ce a fost condamnat pentru sfidarea deciziilor emisarului internațional care supraveghează aplicarea acordului de pace din 1995.

Milorad Dodik a revenit recent de la Moscova, unde s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin

Partidul lui Dodik, Alianța Social-Democraților Independenți, este considerat favorit pentru câștigarea alegerilor în Republica Srpska.

La mitingul electoral final al partidului său, organizat vineri seară la Banja Luka, capitala administrativă a Republicii Srpska, Dodik le-a spus susținătorilor că Bosnia „este moartă”.

„Este o țară imposibilă. Nu are niciun sens”, a declarat Dodik la miting, la care a participat și ambasadorul Rusiei în Bosnia și Herțegovina, Igor Khalabukov.

Dragan Bursać, analist, a declarat că, deși Dodik nu figurează pentru prima dată în aproape 30 de ani pe buletinul de vot, el „este în continuare cel care conduce. Este peste tot”.

„Este peste tot în mass-media, nu doar în entitatea Republica Srpska, ci în întreaga Bosnie și Herțegovină. Este evident că aceste măsuri de interzicere a activității sale politice nu funcționează, iar el le folosește”, a spus Bursać.

Procurorii italieni anchetează presupusul „turism al lunetiștilor” din timpul războiului din Bosnia din anii 1990

Una dintre cele mai sărace țări din Europa, Bosnia încă se luptă să se redreseze la decenii după războiul care a început în 1992, după ce Bosnia și-a declarat independența față de fosta Iugoslavie condusă de sârbi, iar etnicii sârbi au recurs la arme pentru a-și crea propriul stat și a se alătura Serbiei.

Conflictul a provocat moartea a peste 100.000 de persoane și strămutarea a milioane de oameni.

Bosnia urmărește în mod oficial aderarea la Uniunea Europeană, dar progresele către obținerea statutului de membru au fost blocate, în pofida eforturilor UE de a-i încuraja pe liderii divizați ai Bosniei să colaboreze pentru realizarea reformelor.

Înaintea zilei alegerilor, Durak Miler, locuitor al capitalei bosniace Sarajevo, a declarat că politicienii aflați la guvernare „pur și simplu îi otrăvesc pe oameni când vorbesc”.

„Ar trebui să schimbăm figurile vechi”, a spus el. „Conduc de 35 de ani… Cred că oricine va veni după ei va face o treabă mai bună pentru pensionari și pentru cei săraci” informează AP, preluată de France 24.

Rănile provocate de război au fost recent redeschise de omagiile publice aduse în Serbia și în rândul sârbilor bosniaci comandantului armatei din timpul războiului Ratko Mladić, care a murit la sfârșitul lunii august în timp ce executa o condamnare pe viață pentru genocid și alte crime de război.

Sârbii bosniaci îl consideră pe Mladić un erou, în pofida condamnării sale de către o instanță a ONU pentru masacrarea a peste 8.000 de bărbați și băieți musulmani la Srebrenica în 1995, precum și pentru alte atrocități.

Oficiali importanți ai sârbilor bosniaci au participat la ceremonia funerară pentru Mladić de la Belgrad, care a provocat critici dure din partea UE și a stârnit indignarea politicienilor bosniaci.

Autoritățile bosniace folosesc pentru prima dată identificarea electronică a alegătorilor și scanarea buletinelor de vot

Autoritățile folosesc pentru prima dată identificarea electronică a alegătorilor și scanarea buletinelor de vot pentru a preveni neregulile sau manipularea organizată a alegătorilor, practici care au pus sub semnul întrebării corectitudinea alegerilor anterioare.

Salko Bijavica, din orașul Mostar, în sudul țării, a declarat că este mulțumit că „fiecare vot va fi numărat” și că schimbarea le va da „oamenilor speranța că alegerile vor fi corecte”.

Cele mai multe dintre cele 75 de partide politice care participă la alegeri sunt organizate pe criterii etnice în Republica Srpska, controlată de sârbi, și în Federația Bosnia și Herțegovina, dominată de bosniaci și croați. Cele două entități sunt unite prin președinția centrală și Parlament.

Partidul naționalist bosniac Acțiunea Democratică și-a concentrat campania asupra eforturilor de a menține Bosnia unită în fața separatismului sârb. Și croații bosniaci susțin în mare parte partidele etnice, inclusiv filiala bosniacă a partidului conservator Uniunea Democratică Croată, aflat la guvernare în Croația.

Secțiile de votare se vor închide la ora locală 19:00.

Mulți cetățeni dezamăgiți afirmă că politicienii folosesc naționalismul pentru a evita rezolvarea unor probleme importante, precum nivelul scăzut de trai și exodul tinerilor din țară.

Ivan Silić, din orașul Mostar, în sudul țării, a declarat: „Nu văd ca lucrurile să se îmbunătățească, din momentul în care am început să votez”.

„Știm cu toții cine trăiește bine”, a spus el. „Pentru ei este mai bine, iar pentru noi, ceilalți, totul este la fel”, informează AP și France 24.

Citește și: Nicușor Dan participă la Summitul UE – Balcanii de Vest și la Consiliul European de la Bruxelles