Rezultatele reprezintă un recul major pentru Merz și partidul său, CDU, ai cărui alegători s-au îndreptat către AfD, devenind tot mai sceptici că liderul în vârstă de 70 de ani poate relansa economia Germaniei și reduce costul vieții.
Aflat la cele mai scăzute cote de popularitate înregistrate vreodată de un cancelar german de când există date în acest sens, Merz, care a descris el însuși rezultatul drept un „dezastru”, este supus presiunilor pentru a-și pune în aplicare reformele promise, în timp ce cresc apelurile pentru demisia sa, după mai puțin de 17 luni de mandat.
Deși Merz a transmis că intenționează să rămână în funcție și să continue agenda de reforme, pierderile de duminică ridică întrebări cu privire la poziția sa în cadrul CDU, al cărui rezultat în Mecklenburg-Pomerania Inferioară a fost cel mai slab obținut vreodată de partid într-un scrutin regional, din 1949 până în prezent.
Poziția slăbită a lui Merz în calitate de lider al celui mai mare și mai puternic membru al Uniunii Europene ar putea afecta unitatea blocului comunitar, în condițiile în care partidele de extremă dreapta continuă să câștige teren, relațiile cu Statele Unite s-au răcit semnificativ, iar presiunile economice s-au intensificat, notează Reuters.
AfD a obținut creșteri semnificative în ambele landuri și a devenit cel mai puternic partid din Mecklenburg-Pomerania Inferioară, unde și-a mai mult decât dublat rezultatul comparativ cu 2021.
Este pentru a doua oară în două săptămâni când AfD obține cea mai mare pondere a voturilor într-un scrutin regional german, după victoria din Saxonia-Anhalt la începutul acestei luni, ceea ce îi consolidează ascensiunea înaintea alegerilor federale programate pentru 2029.
AfD, deja cel mai puternic partid în sondajele la nivel național, cu 29%, a atras susținere prin promisiunile privind măsuri dure pentru deportarea străinilor care nu au dreptul să rămână în Germania, precum și prin revenirea la energia ieftină din Rusia și promovarea unor valori mai conservatoare, centrate pe modelul familiei tradiționale.
Celelalte partide importante evită însă formarea unor coaliții cu AfD, în cadrul unei strategii de „cordon sanitar”, ceea ce face improbabil ca partidul să ajungă la guvernare în Mecklenburg-Pomerania Inferioară sau la Berlin, unde s-a clasat pe locul al treilea.
Pe măsură ce AfD câștigă teren, iar voturile se împart între un număr tot mai mare de partide, formarea unor majorități stabile devine mai dificilă. Rezultatele preliminare arată că viitorul guvern din Mecklenburg-Pomerania Inferioară ar avea nevoie de trei partide pentru a funcționa.
Fragmentarea va necesita o disponibilitate mai mare pentru compromis într-o țară care, în mod tradițional, a fost guvernată de coaliții formate din două partide. O coaliție „semafor” formată din trei partide, în 2021, prima de acest fel la nivel federal, s-a destrămat după mai puțin de trei ani.
Strategia de „cordon sanitar” a împiedicat până acum AfD să ajungă la putere, însă extinderea sprijinului de care se bucură partidul în rândul alegătorilor a ridicat întrebări cu privire la viabilitatea în continuare a acestei strategii.
Aceste schimbări îi obligă pe rivalii AfD să exploreze formule alternative de coaliție. În Mecklenburg-Pomerania Inferioară, cea mai probabilă variantă pare să fie ca Partidul Social-Democrat (SPD), clasat pe locul al doilea, să adauge Verzii la actuala coaliție cu partidul Die Linke.
La Berlin, partidul Die Linke, care a câștigat alegerile, ar putea forma o majoritate împreună cu SPD și Verzii.
Slăbiciunea economiei germane devine un factor decisiv la urne, alegători din întregul spectru politic fiind nemulțumiți de costul ridicat al vieții și de incertitudinea economică.
Campaniile electorale din ambele landuri s-au desfășurat pe fondul creșterii puternice a prețurilor carburanților, asociată conflictului din Orientul Mijlociu, precum și al anunțării unor zeci de mii de noi disponibilizări în industria germană. Ani de stagnare economică i-au determinat pe unii alegători să se orienteze dincolo de centrul politic.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2026/09/Die-Linke.jpeg)
La Berlin, partidul Die Linke a reușit să mobilizeze alegătorii prin accentul pus pe criza locuințelor din capitală, promițând construirea unor locuințe noi la prețuri accesibile, reducerea chiriilor pentru proprietățile unde acestea sunt cu cel puțin 20% peste media locală și limitarea închirierilor în scop turistic.
AfD a câștigat susținere cu o propunere de reluare a funcționării gazoductului Nord Stream din Rusia, care se termină în Mecklenburg-Pomerania Inferioară. Partidul susține că reluarea transporturilor de gaze rusești prin conductă ar reduce costurile energiei.
Partidul de stânga radicală Die Linke a înregistrat, de asemenea, creșteri importante, în condițiile în care alegătorii nemulțumiți s-au îndepărtat de partidele tradiționale.
În Mecklenburg-Pomerania Inferioară, Die Linke a atras 28.000 de alegători care votaseră CDU, partidul conservator al lui Merz, și 45.000 de alegători care votaseră SPD, formațiunea de centru-stânga, potrivit unui sondaj realizat de infratest dimap pentru postul public de televiziune ARD.
Cifrele ilustrează atractivitatea în creștere a partidului în rândul electoratului tradițional al SPD, format din clasa muncitoare.
Premierul landului Mecklenburg-Pomerania Inferioară, Manuela Schwesig, de la SPD, a declarat că opoziția față de ajutorul acordat Ucrainei și sprijinul pentru defunctul gazoduct Nord Stream către Rusia au fost două dintre motivele pentru care alegătorii din această regiune a fostei Germanii de Est s-au îndreptat către AfD, partid considerat apropiat de Rusia.
La Berlin, SPD a pierdut aproximativ 36.000 de alegători în favoarea partidului Die Linke, potrivit datelor preliminare. Verzii, care de multe ori joacă un rol decisiv în politica germană, au pierdut 51.000 de alegători în favoarea aceluiași partid.
Citește și: Merz despre rezultatul alegerilor: „Este un dezastru”- dar tot vrea să continue cursul reformei