Bugetul pe 2026, adoptat abia în februarie. Statul va avea nevoie de finanțări de până la 275 miliarde de lei

România va avea bugetul de stat pentru anul 2026 adoptat abia peste aproximativ o lună, cel mai probabil la jumătatea lunii februarie, a declarat Ștefan Nanu, directorul general al Trezoreriei Statului din Ministerul Finanțelor, într-un interviu acordat Profit.ro, în marja participării sale la FT Central and Eastern European Forum de la Viena. Până atunci, statul va funcționa fără un buget aprobat, ceea ce înseamnă limitarea unor cheltuieli publice la media lunară din anul precedent, scrie profit.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Bolojan convoacă vicepremierii la Palatul Victoria pentru discuții despre buget, administrație și companiile de stat

Bugetul pe 2026, adoptat abia în februarie. Statul va avea nevoie de finanțări de până la 275 miliarde de lei

Potrivit lui Ștefan Nanu, datele bugetare finale sunt încă în curs de definitivare, însă estimările actuale indică un deficit bugetar pentru 2026 cuprins între 6% și 6,5% din PIB. În aceste condiții, planul de finanțare al statului pentru anul 2026 este estimat la 265–275 miliarde de lei, un nivel ridicat, dar mai mic comparativ cu anii anteriori, în contextul începerii procesului de consolidare fiscală.

Din totalul necesarului de finanțare, 160–170 miliarde de lei ar urma să provină din împrumuturi interne, în principal prin emisiuni de titluri de stat. Componenta de retail – adică titlurile de stat destinate populației – va fi menținută la un nivel de aproximativ 48,5 miliarde de lei, similar cu suma atrasă în 2025. Anul trecut a fost considerat „extraordinar” pentru finanțarea de la populație, titlurile de stat pentru retail ajungând la o pondere record de circa 30% din totalul finanțării interne.

Pe partea de împrumuturi externe, planul de finanțare este estimat la 21 miliarde de euro. Din această sumă:

• 6,5 miliarde de euro ar urma să provină de la Comisia Europeană,
• 1,5 miliarde de euro de la Banca Mondială și Banca Europeană de Investiții (BEI),
• iar 10 miliarde de euro prin emisiuni de eurobonduri pe piețele internaționale de capital.

Ștefan Nanu a subliniat că statul intenționează să reducă semnificativ dependența de eurobonduri, comparativ cu anul 2025, când România a atras aproximativ 16 miliarde de euro prin această metodă. Pentru 2026, suma netă atrasă prin eurobonduri ar urma să fie de 7 miliarde de euro, având în vedere că 3 miliarde de euro vor reprezenta rambursări ale unor obligațiuni ajunse la maturitate. Obiectivul Ministerului Finanțelor este reducerea costurilor de finanțare, prin scăderea randamentelor și a spreadurilor la care se împrumută România pe piețele internaționale.

Șeful Trezoreriei Statului și-a exprimat speranța că o absorbție mai bună a fondurilor europene va contribui la reducerea presiunilor asupra finanțării deficitului bugetar. În timp ce finanțarea externă ar urma să scadă, împrumuturile interne ar putea crește pe termen mediu, pe măsură ce vor apărea efectele măsurilor de consolidare fiscală.