Marile companii din industria mondială a jocurilor video au criticat dur noile reglementări europene privind protecția consumatorilor, despre care afirmă că „ar paraliza competitivitatea industriei europene de jocuri video, lider la nivel mondial”.
Aceasta face parte din primul pachet de restricții specifice aplicate industriei jocurilor video, alături de regulamentul adoptat de UE la jumătatea lunii septembrie pentru protejarea copiilor în mediul online.
Potrivit proiectului DFA, care trebuie încă negociat cu celelalte instituții ale UE, companiile producătoare de jocuri video nu ar mai putea obține venituri oferind minorilor posibilitatea de a face microtranzacții pentru a avansa în joc. Această practică este cunoscută sub denumirile „pay-to-win” sau „pay-to-progress” – plătești pentru a câștiga sau pentru a progresa.
Proiectul prevede, de asemenea, restricții privind „loot boxes”, cutii virtuale care conțin obiecte-surpriză pe care jucătorii le pot cumpăra cu bani reali. Legea stipulează și că monedele virtuale utilizate în aplicații trebuie să fie dezactivate implicit pentru utilizatorii cu vârste sub 18 ani.
Comisia Europeană susține că aceste practici încurajează cheltuielile excesive, ceea ce reprezintă un risc deosebit pentru consumatorii vulnerabili, în special pentru copii. Încălcarea regulilor poate atrage amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală în cazurile care afectează peste două treimi din populația UE.
„Vrem ca industria europeană a jocurilor video să continue să prospere”, a declarat Michael McGrath, comisarul european pentru protecția consumatorilor, la prezentarea măsurilor. Concurența, a adăugat McGrath, ar trebui să se bazeze „pe creativitate, inovare și calitate, nu pe practici care exploatează consumatorii”.
Într-o declarație comună, European Game Developer Federation, o asociație care reprezintă companiile din UE, și Video Games Europe, organizație din care fac parte mari companii internaționale precum Sony și Epic Games, afirmă că definiția propusă pentru practica „pay-to-win” este „fundamental eronată, nu conține definiții clare și ar crea o confuzie majoră atât pentru jucători, cât și pentru dezvoltatori”, deoarece ar putea include „orice achiziție”.
Deși Europa întâmpină dificultăți în a ține pasul cu SUA și China în mai multe sectoare tehnologice, precum inteligența artificială și rețelele sociale, Uniunea Europeană găzduiește dezvoltatorii unora dintre cele mai populare jocuri din lume, precum Angry Birds și The Witcher.
Cheltuielile pentru jocuri video în UE au depășit anul trecut 27 de miliarde de euro, reprezentând 17% din piața mondială, potrivit Observatorului European al Audiovizualului.
Organizațiile din industria jocurilor video susțin că sectorul dispune deja de mecanisme eficiente de autoreglementare, precum instrumentele de control parental și sistemul de clasificare a conținutului PEGI, aspecte pe care DFA nu le ia în considerare.
„În practică, DFA transferă toate deciziile de la părinți și copii către Comisie”, au scris reprezentanții organizațiilor.
Legea privind echitatea digitală urmărește să reglementeze și o serie de alte industrii, prin combaterea practicilor manipulative din comerțul online, precum designul care încurajează comportamentele compulsive, stabilirea dinamică a prețurilor și îngreunarea procesului de dezabonare de la serviciile digitale.
Citește: Investiții în promovarea jocului responsabil: concept modern de business în iGaming