Liderii COP31 avertizează că războaiele și crizele geopolitice nu trebuie să scoată schimbările climatice de pe agenda globală

Negocierile dintre reprezentanții a aproape 200 de țări vizează un nou acord climatic, în timp ce gazda conferinței încearcă să obțină susținere pentru creșterea ponderii electricității în consumul global de energie la 35% până în 2035.

Președintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a declarat că schimbările climatice au pierdut din prioritate pe agenda internațională față de anul trecut, când Brazilia a găzduit conferința COP. „Am început să vorbim mai mult despre arme și tarife decât despre supraviețuirea generațiilor viitoare”, a afirmat Lula, adăugând că planeta nu poate fi lăsată la mila luptelor pentru hegemonie.

Președintele Turciei, Tayyip Erdogan, a susținut că războaiele, crizele, migrația, foametea și sărăcia sporesc nevoia de solidaritate internațională.

Declarațiile vin într-un context în care războiul purtat în acest an de SUA și Israel împotriva Iranului a perturbat transporturile de țiței din Orientul Mijlociu și a provocat creșteri puternice ale prețurilor la combustibili. Evoluțiile au determinat mai multe guverne să acorde prioritate securității aprovizionării cu energie.

Activiștii pentru climă susțin însă că această criză ar trebui să accelereze tranziția către surse de energie curată și să reducă dependența de petrol.

Ministrul energiei din Arabia Saudită, prințul Abdulaziz bin Salman, a pledat pentru libera circulație a tuturor tipurilor de energie, avertizând că măsurile de protecție a climei nu trebuie să împiedice dezvoltarea economică a unor țări.

Turcia vrea ca electricitatea să ajungă la 35% din consumul global de energie

Negociatorii din aproape 200 de state discută propunerea Turciei de a crește ponderea energiei electrice în consumul global de energie la 35% până în 2035, de la puțin peste 20% în prezent. Inițiativa urmărește și relansarea eforturilor de renunțare la combustibilii fosili, blocate în prezent.

Criticii susțin că extinderea electrificării ar putea avea un efect limitat asupra încălzirii globale dacă nu este însoțită de un plan mai clar pentru reducerea utilizării combustibililor fosili.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că reacția internațională lentă la schimbările climatice a plasat lumea pe o traiectorie periculoasă și că sunt necesare măsuri rapide pentru a evita consecințele cele mai grave.

„Adevărul brutal este că ne confruntăm cu o criză climatică ce ne devansează. Aceasta este calea către o distrugere reciprocă sigură”, a declarat Guterres, referindu-se la creșterea emisiilor și a temperaturilor globale, precum și la intensificarea dezastrelor asociate schimbărilor climatice.

Un raport al ONU publicat luna trecută arată că lumea se îndreaptă spre depășirea pragului de încălzire de 1,5 grade Celsius, limita stabilită prin Acordul de la Paris pentru prevenirea celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice.

Anul 2026 a fost marcat de valuri de căldură extremă în Europa de Vest și de prăbușirea unui ghețar în Nepal, urmată de inundații catastrofale soldate cu peste 1.450 de morți. Alte mii de persoane sunt în continuare date dispărute.

SUA lipsesc pentru al doilea an consecutiv de la negocieri

Fostul premier francez Laurent Fabius, care a prezidat conferința climatică de la Paris din 2015 și conduce în prezent un consiliu consultativ format din foști președinți ai conferințelor COP, a declarat că discursurile liderilor trebuie să ofere un impuls politic negocierilor.

El a subliniat că statele trebuie să explice nu doar ce măsuri intenționează să adopte, ci și cum le vor pune în aplicare, afirmând că „implementare” este cuvântul-cheie al conferinței de la Antalya.

O parte dintre marile economii ale lumii nu sunt însă reprezentate la nivel de lideri. Statele Unite, cel mai mare emițător istoric de gaze cu efect de seră, lipsesc de la discuții pentru al doilea an consecutiv, după ce președintele Donald Trump a retras țara din cooperarea internațională în domeniul climei, în urma revenirii sale la Casa Albă în 2025. Trump a calificat încălzirea globală drept o farsă.

Franța, Germania, Japonia, Italia și Canada, celelalte state membre G7, nu și-au trimis liderii de rang înalt la conferința din acest an

„Cele mai mari economii ale lumii ar trebui să fie în fruntea răspunsului la criza climatică, nu să lase această sarcină în seama altora”, a declarat Mohamed Adow, director al organizației Power Shift Africa, citat de Reuters.

Discursurile liderilor internaționali vor continua joi, în timp ce negociatorii încearcă să ajungă la un acord privind măsurile de combatere a schimbărilor climatice.

Citește și: Peste 70 de experți români și internaționali vin la București pentru Climate Change Summit 2026