Prețurile energiei din România ar putea reveni la normal din 2028. Radu Burnete: Presiunea asupra companiilor ar urma să se reducă în următorii doi-trei ani

Consilierul prezidențial Radu Burnete a declarat, vineri, în cadrul celei de-a doua ediții a Concordia Summit 2026, că prețurile energiei electrice din România ar putea reveni la un nivel normal în următorii doi-trei ani. Potrivit estimărilor sale, începând cu anul 2028, costurile ridicate ale energiei nu ar mai trebui să exercite o presiune atât de mare asupra companiilor și mediului de afaceri.

Oficialul a avertizat însă că următoarea iarnă va fi dificilă, nu doar pentru România, ci și pentru celelalte state, din cauza tensiunilor existente pe piața globală a energiei. În opinia sa, situația actuală este determinată atât de contextul internațional, cât și de problemele specifice sistemului energetic românesc.

Te-ar mai putea interesa și: Pavel-Casian Nițulescu revine în funcția de secretar de stat la Ministerul Energiei. Ce experiență are în sectorul energetic

Prețurile energiei din România ar putea reveni la normal din 2028. Radu Burnete: Presiunea asupra companiilor ar urma să se reducă în următorii doi-trei ani

Printre factorii care ar putea contribui la reducerea prețurilor în următorii ani se numără finalizarea unor investiții energetice întârziate, dezvoltarea producției din surse regenerabile și extinderea capacităților de stocare a energiei. România a făcut deja investiții importante în energia verde și continuă să aloce resurse pentru dezvoltarea sistemelor de stocare.

Totuși, Radu Burnete a subliniat că este necesară accelerarea investițiilor în rețelele de transport și distribuție a energiei, deoarece infrastructura actuală nu ține pasul cu ritmul de dezvoltare a capacităților de producție.

Un alt element important pentru echilibrarea pieței energetice va fi intrarea în exploatare a gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră. Acest proiect este considerat esențial pentru creșterea producției interne de gaze și consolidarea securității energetice a României.

Radu Burnete și-a exprimat speranța că aceste investiții vor produce efecte vizibile începând cu 2028, astfel încât prețurile energiei să nu mai reprezinte o povară atât de mare pentru companii și pentru economia națională.

Pe lângă problemele din sectorul energetic, consilierul prezidențial a atras atenția asupra necesității menținerii sub control a cheltuielilor publice. Acesta consideră că România trebuie să continue eforturile de reducere a deficitului bugetar, obiectivul fiind încheierea anului următor cu un deficit de aproximativ 5% din PIB, sau puțin peste acest nivel.

În opinia sa, disciplina bugetară este esențială pentru îmbunătățirea situației economice și pentru reducerea costurilor la care statul se împrumută. Dacă România nu reușește să reducă necesarul de finanțare și nivelul împrumuturilor publice, atât statul, cât și companiile românești vor continua să suporte dobânzi ridicate, care le afectează competitivitatea.

Burnete a explicat că rezolvarea problemelor legate de deficitul bugetar și de datoria publică nu se poate realiza exclusiv prin reducerea cheltuielilor sau creșterea veniturilor. Aceste măsuri sunt necesare, dar trebuie completate de o creștere economică susținută, care să genereze resurse suplimentare pentru buget și pentru dezvoltarea economiei.

Oficialul a menționat și importanța contextului geopolitic internațional. Încheierea conflictului din Iran și obținerea unui armistițiu în Ucraina ar putea contribui la stabilizarea mediului economic și la apariția unor condiții mai favorabile pentru investiții și dezvoltare.

Unul dintre principalele subiecte abordate de consilierul prezidențial a fost necesitatea susținerii capitalului autohton. Radu Burnete consideră că România trebuie să valorifice mai bine resursele financiare existente în interiorul țării și să faciliteze direcționarea acestora către companiile românești.

În acest sens, el a precizat că Administrația Prezidențială a lansat un grup de lucru dedicat identificării unor soluții pentru dezvoltarea capitalului românesc și utilizarea mai eficientă a acestuia în economie.

Potrivit lui Burnete, piața de capital din România este încă insuficient dezvoltată, având o lichiditate redusă și instrumente financiare relativ rudimentare. Aceste deficiențe limitează posibilitățile companiilor de a atrage finanțare și de a-și extinde activitatea.

Consilierul prezidențial consideră că dezvoltarea pieței de capital poate deveni un motor important al creșterii economice, mai ales în condițiile în care România trebuie să identifice noi surse interne de finanțare. Este necesar ca o parte mai mare din banii disponibili în economia națională să fie direcționați către afacerile românești, indiferent de dimensiunea acestora.

Pentru atingerea acestui obiectiv, Burnete a indicat câteva direcții prioritare:

• Simplificarea legislației care reglementează activitatea economică și finanțarea companiilor.
• Dezvoltarea unor instrumente financiare mai sofisticate, care să permită atragerea capitalului privat.
• Creșterea lichidității pieței de capital și facilitarea accesului companiilor la finanțare.
• Încurajarea investițiilor interne în întreprinderi mici, mijlocii și mari.
• Utilizarea mai eficientă a economiilor și resurselor financiare existente în România.