CCR amână pentru 23 septembrie sesizarea Guvernului privind conflictul cu ÎCCJ pe tema restanțelor salariale ale magistraților

Sesizarea către CCR a fost formulată de Guvern, la inițiativa premierului interimar Ilie Bolojan, după ce Curtea de Apel București  (CAB) a obligat Executivul și Ministerul Finanțelor să achite drepturile salariale restante câștigate de magistrați în instanță și să aloce fondurile necesare inclusiv prin rectificare bugetară.

La anunțarea sesizării, pe 2 iulie, Ilie Bolojan a susținut că instanța s-a substituit atribuțiilor puterii executive și legislative în materie de administrare a finanțelor publice.

„Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”, declara atunci premierul interimar, argumentând că elaborarea bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea fondurilor reprezintă competențe exclusive ale Guvernului și Parlamentului.

Potrivit lui Bolojan, Înalta Curte a solicitat în luna martie obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde de lei reprezentând restanțe salariale și penalități, iar alte aproximativ 3 miliarde de lei sunt revendicate în dosare similare din zona Ministerului Public.

Premierul a atras atenția că hotărârea pronunțată în primă instanță prevede și penalități de 1% pe zi din suma datorată, echivalentul a aproximativ 48 de milioane de lei pe zi, la care se adaugă amenzi aplicabile Guvernului și Ministerului Finanțelor în caz de neexecutare.

Ministerul Finanțelor susține că o astfel de decizie afectează principiul separației puterilor în stat și poate produce un impact semnificativ asupra bugetului public.

Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară.

Instanța a stabilit ca hotărârea să fie pusă în executare în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă, sub sancțiunea unor penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și a unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare.

Acțiunea în instanță a fost semnată de președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, iar dosarul a fost soluționat de Curtea de Apel București la primul termen de judecată.

Citește mai mult: CCR amână până în septembrie decizia legată de sesizarea lui Sorin Grindeanu referitoare la OUG privind Programul SAFE