Curtea Constituțională a României a respins, luni, cu unanimitate de voturi, sesizarea de neconstituționalitate formulată de deputați AUR și S.O.S. România împotriva acordului de împrumut încheiat de România cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD). Decizia permite continuarea procedurii pentru acordul financiar prin care statul român va putea accesa un împrumut de 544 de milioane de euro, destinat finanțării deficitului bugetar și refinanțării datoriei publice guvernamentale.
Te-ar mai putea interesa și: SURSE Simina Tănăsescu se retrage din dosarul Legii integrității. Șefa CCR l-a desemnat raportor pe Csaba Asztalos
Acordul cu BIRD a fost semnat la Washington, la 16 aprilie 2026, iar proiectul de lege pentru aprobarea acestuia a fost adoptat de Senat, în calitate de Cameră decizională, pe 6 august. Împrumutul are o perioadă de maturitate de până la 18 ani, iar rambursarea principalului este prevăzută să înceapă în condițiile stabilite prin acord, cu scadența finală a capitalului în februarie 2044.
Sesizarea depusă de parlamentarii opoziției a ajuns la CCR după finalizarea procedurii parlamentare, iar judecătorii constituționali au analizat criticile formulate și au decis, în unanimitate, că actul normativ nu contravine Constituției. În aceste condiții, acordul poate merge mai departe în procedura de promulgare și aplicare.
În aceeași ședință, Curtea Constituțională a analizat și o altă sesizare, referitoare la legea prin care este aprobată Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030. De această dată, sesizarea a fost respinsă cu majoritate de voturi.
Contestația fusese formulată de parlamentarii AUR și viza inclusiv modul în care documentul strategic a fost transpus în legislație. Strategia fusese aprobată inițial de Guvern, iar ulterior procedura a fost schimbată, documentul fiind retras și transpus într-un proiect de lege adoptat de Parlament. Contestatarii au ridicat obiecții inclusiv cu privire la această procedură legislativă.
Prin decizia CCR, legea referitoare la biodiversitate poate continua parcursul constituțional și poate fi transmisă pentru promulgare.
Adoptarea strategiei pentru biodiversitate are o miză importantă și în relația României cu Uniunea Europeană, întrucât documentul reprezintă jalonul 31 din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Respectarea acestui jalon este legată de fondurile europene pe care România trebuie să le acceseze în cadrul PNRR. Guvernul a estimat că neîndeplinirea angajamentului ar putea atrage o penalizare de aproximativ 972,45 milioane de euro.
România are termen până la 31 august pentru îndeplinirea acestui angajament. În acest context, decizia Curții Constituționale de respingere a sesizării înlătură un obstacol juridic și permite continuarea procedurii legislative pentru strategia națională privind biodiversitatea.