Judecătorii CCR au amânat din nou decizia privind reforma pensiilor speciale

UPDATE: Toți cei nouă judecători ai Curții Constituționale au participat la ședința de astăzi, inclusiv Gheorghe Stan, despre care s-a spus că se află în concediu paternal. Decizia asupra reformei pensiilor speciale a fost amânată pentru încă o săptămână, după ce ieri reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție au depus o cerere prin care solicită sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene în această speță.

„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării în data de 10 februarie 2026, în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 18 februarie 2026” – se spune în motivația oferită de Curtea Constituțională.

ȘTIREA INIȚIALĂ: Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să ia în discuție miercuri sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) referitoare la noul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan privind reforma pensiilor magistraților, însă pronunțarea unei decizii ar putea fi amânată, după ce unul dintre judecători a intrat în concediu paternal.rse din CCR au declarat pentru Agerpres că judecătorul Gheorghe Stan a intrat în concediu paternal pentru zece zile, începând de luni, 9 februarie.

Potrivit Regulamentului de organizare și funcționare a Curții Constituționale, articolul 17 alineatul 2 prevede că, în cazul în care nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri sau sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 58 alineatul (3) din Legea nr. 47/1992, pronunțarea asupra cauzei va fi amânată pentru o dată ulterioară, iar amânarea va fi consemnată într-o încheiere redactată de magistratul-asistent, cu indicarea motivului.

La ședința CCR din 16 ianuarie, toți cei nouă judecători constituționali au fost prezenți, însă luarea unei decizii a fost amânată pentru a permite studierea unor documente suplimentare, inclusiv o expertiză contabilă extrajudiciară depusă de ICCJ cu o zi înainte.

Anterior, două ședințe nu au avut loc, întrucât patru dintre cei nouă judecători: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, propuși de PSD – nu s-au prezentat, invocând, între altele, convocarea în zile nelucrătoare și programarea prea rapidă a ședințelor.

ICCJ, condusă de Lia Savonea, a anunțat pe 15 ianuarie că a realizat o expertiză cu sprijinul unui expert contabil, potrivit căreia aplicarea proiectului Guvernului ar conduce la situația în care pensia de serviciu a magistraților ar fi mai mică decât cea calculată pe bază contributivă. Documentul a fost transmis judecătorilor constituționali.

Noul proiect adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea cuantumului pensiei la cel mult 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate.

Proiectul de reformă a pensiilor magistraților a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)

Judecătorii și procurorii au solicitat menținerea pensiei la un nivel apropiat de ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a susținut că pensia nu trebuie să depășească 70% din ultimul salariu net.

Un prim proiect de reformă a pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR la 20 octombrie, în urma unei sesizări a ICCJ, Curtea motivând atunci că Guvernul nu a solicitat avizul CSM în termenul prevăzut de lege, chiar dacă acesta are caracter consultativ.

La începutul lunii decembrie, judecătorii Înaltei Curți, reuniți în Secții Unite la convocarea președintei ICCJ, Lia Savonea, au decis în unanimitate să sesizeze CCR și în legătură cu noul proiect. Toți cei 102 judecători prezenți au votat pentru formularea sesizării.

În punctul de vedere transmis Curții Constituționale, ICCJ susține că proiectul „anulează de facto pensiile de serviciu”, reducând caracterul acestora pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii și riscând ca, pentru generațiile viitoare, pensia să devină inferioară celei din sistemul public.

Instanța supremă afirmă, de asemenea, că legea ar încălca independența justiției raportat la standardele stabilite prin decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului și ale CCR, precum și principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.

Judecătorii mai susțin că reforma pensiilor creează un regim juridic dezavantajos și discriminatoriu pentru magistrați

Judecătorii mai susțin că proiectul creează un regim juridic dezavantajos și discriminatoriu pentru magistrați, în raport cu alte categorii profesionale beneficiare de pensii de serviciu, și că expunerea de motive nu conține o fundamentare cifrică privind impactul financiar al noii reglementări.

Potrivit datelor invocate de ICCJ, din peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, aproximativ 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică, iar peste 10.000 celorlalte categorii profesionale, inclusiv magistrați. Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor, altele decât cele din sistemul de apărare și ordine publică, bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei, în timp ce bugetul alocat pensiilor militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei.

Citește și: Reducerea pensiilor magistraților, din nou amânată: CCR așteaptă întoarcerea judecătorului Stan