Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a subliniat importanța pregătirii societăților pentru schimbările viitoare, prin educație, cooperare și dialog. Acesta a declarat că lumea actuală se confruntă cu numeroase provocări, precum incertitudinea economică, dezvoltarea rapidă a tehnologiei și presiunile asupra mediului, care fac tot mai dificilă gestionarea problemelor sociale și economice.
Te-ar mai putea interesa și: Isărescu, avertisment privind economia României: „Credibilitatea se dobândește greu și se pierde ușor”
Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței „No Limits to Hope: Sense-making for alternative futures”, organizată de Clubul de la Roma și Asociația Română pentru Clubul de la Roma, la sediul BNR. În discursul de deschidere, Mugur Isărescu a evidențiat contribuția lui Mircea Malița la dezbaterile internaționale despre educație și viitorul societății. El a amintit raportul „No Limits to Learning”, publicat în 1979 de Mircea Malița, James Botkin și Mahdi Elmandjra, care atrăgea atenția asupra diferenței tot mai mari dintre complexitatea problemelor cu care se confruntă omenirea și capacitatea acesteia de a le înțelege și rezolva.
Potrivit guvernatorului BNR, raportul respectiv a promovat o viziune mai amplă asupra educației, aceasta nefiind limitată doar la procesul de învățare din școli, ci reprezentând o capacitate a întregii societăți și a instituțiilor de a acumula cunoștințe, de a analiza critic ideile existente și de a anticipa schimbările. Isărescu a apreciat că educația și dialogul reprezintă instrumente esențiale pentru pregătirea societăților în fața provocărilor viitoare.
De asemenea, guvernatorul a amintit legătura sa personală cu activitatea Clubului de la Roma, menționând că, în anii ’70, a participat la discuțiile organizate în România pe tema raportului „The Limits to Growth”. În perioada în care era cercetător la Institutul de Economie Mondială, acesta a publicat studii și analize referitoare la problemele abordate în raport.
În continuarea discursului, Mugur Isărescu a prezentat trei direcții esențiale pentru construirea unui viitor mai bun: perspectiva pe termen lung, instituțiile reziliente și cooperarea.
Prima direcție vizează necesitatea adoptării unei perspective pe termen lung. Deși problemele și presiunile imediate solicită atenția societății, deciziile nu trebuie luate exclusiv în funcție de nevoile prezentului. Guvernatorul a subliniat că hotărârile adoptate astăzi influențează oportunitățile și constrângerile generațiilor viitoare, motiv pentru care este important ca autoritățile și societatea să analizeze consecințele pe termen lung ale acțiunilor lor.
A doua direcție se referă la dezvoltarea unor instituții puternice și reziliente. Potrivit lui Isărescu, acestea trebuie să aibă atribuții clare, personal competent și capacitatea de a învăța din experiențele anterioare. Credibilitatea instituțiilor se construiește în timp, prin decizii consecvente, asumarea responsabilității și comunicarea sinceră cu cetățenii. În acest sens, încrederea publică joacă un rol fundamental. Oamenii sunt mai dispuși să participe la rezolvarea problemelor dificile atunci când simt că opiniile și preocupările lor sunt ascultate, iar deciziile sunt fundamentate pe informații și dovezi. Dialogul presupune atât capacitatea de a explica și de a asculta, cât și disponibilitatea de a reconsidera anumite opinii sau presupuneri.
A treia direcție importantă este cooperarea, deoarece numeroasele probleme care afectează societățile moderne depășesc granițele naționale. Schimbările economice, tehnologice și de mediu necesită schimburi de cunoștințe și eforturi coordonate între state. Isărescu a arătat că dialogul dintre țări și generații poate contribui la identificarea mai rapidă a riscurilor și la găsirea unor soluții eficiente.
Totodată, Mugur Isărescu a amintit implicarea anterioară a asociației în traducerea raportului „The Blue Economy”, semnat de Gunter Pauli, România fiind prima țară europeană care a realizat traducerea acestuia.