Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a declarat că programul de guvernare prevede concesionarea a trei perimetre offshore pentru dezvoltarea unor proiecte de producție a energiei electrice, cu o capacitate potențială totală de aproximativ 3.100 MW. Într-un interviu acordat Agerpres, oficialul a explicat că, pentru atragerea investitorilor, este esențial ca aceștia să cunoască încă de la început atât condițiile concesiunii, cât și posibilitatea de a transporta energia produsă în larg până la țărm.
Te-ar mai putea interesa și: România se pregătește pentru cea mai grea iarnă energetică din ultimii 10 ani. Reactoarele de la Cernavodă sunt oprite, iar prețurile la electricitate au explodat
Cadrul necesar pentru demararea acestor proiecte a fost stabilit prin două hotărâri de Guvern. Hotărârea nr. 664/2026 a aprobat lista perimetrelor care pot fi concesionate, în timp ce Hotărârea nr. 688/2026 a stabilit normele de concesionare, redevențele și taxele aplicabile. Ministrul a precizat însă că desemnarea unui perimetru reprezintă doar începutul unui proces complex, care presupune mai multe etape până la obținerea primelor cantități de energie.
Astfel, după atribuirea concesiunii, investitorii trebuie să realizeze măsurători de vânt și studii asupra fundului mării, să evalueze impactul proiectului asupra mediului și să stabilească soluțiile tehnice pentru racordarea la rețeaua de transport. Ulterior, este necesară luarea deciziei finale de investiție. Din acest motiv, Dumitru Chisăliță a subliniat că termenele pentru organizarea procedurilor și începerea producției trebuie raportate la calendarul oficial al fiecărei etape, fără a putea fi stabilite separat de evoluția proiectelor.
Un alt subiect abordat de ministrul Energiei a fost dezvoltarea infrastructurii naționale de transport al electricității. Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport pentru perioada 2026-2035, elaborat de Transelectrica și aprobat de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), prevede investiții de peste 12 miliarde de lei. Programul cuprinde 117 lucrări, dintre care 25 sunt obiective noi.
Potrivit lui Chisăliță, investițiile vor viza modernizarea liniilor și stațiilor electrice existente, extinderea rețelei de 400 kV, creșterea capacității de transport și interconexiune, precum și digitalizarea infrastructurii. Obiectivul este consolidarea siguranței și flexibilității Sistemului Electroenergetic Național, astfel încât acesta să poată integra mai ușor noile capacități de producție și stocare, în special cele bazate pe surse regenerabile.
Ministrul a explicat că dezvoltarea rețelei este esențială pentru valorificarea noilor investiții în producția de energie. Pe lângă construirea unor capacități suplimentare, România trebuie să se asigure că electricitatea produsă poate fi transportată în condiții de siguranță și fiabilitate către consumatori. Acest aspect este important inclusiv pentru proiectele offshore, unde racordarea la infrastructura de pe uscat reprezintă una dintre condițiile esențiale pentru realizarea investițiilor.
În ceea ce privește menținerea în funcțiune a grupurilor energetice pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, Dumitru Chisăliță a precizat că România susține în discuțiile cu Comisia Europeană necesitatea păstrării unei capacități suficiente de producție pentru acoperirea consumului în orele de vârf. Argumentul autorităților este că aceste grupuri ar trebui să rămână disponibile până când noile capacități energetice, care urmează să le înlocuiască, vor deveni efectiv funcționale.
Comisia Europeană a deschis, la 27 februarie, evaluarea aprofundată a modificărilor propuse de România pentru planul de restructurare. Între timp, programul de iarnă aprobat la 30 octombrie prevede continuarea demersurilor pentru menținerea în exploatare comercială a patru grupuri energetice pe lignit: trei la Rovinari și unul la Turceni.
Ministrul a atras atenția că, în cazul în care Comisia Europeană nu va lua o decizie favorabilă, planificarea energetică va trebui să respecte condițiile deja autorizate. Pentru asigurarea funcționării în siguranță a sistemului, autoritățile trebuie să ia în calcul toate resursele disponibile din punct de vedere legal și tehnic, în colaborare cu operatorul de transport. Printre soluțiile menționate se numără utilizarea rezervelor de sistem, flexibilizarea consumului și schimburile de energie cu statele vecine.