Guvernul a aprobat, joi, o hotărâre prin care actualizează modul în care este distribuit bugetul aferent reformelor și investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Modificarea vine în contextul revizuirii planului și al termenului-limită de 31 august 2026, până la care România trebuie să finalizeze implementarea măsurilor asumate prin PNRR.
Prin noul act normativ este modificată anexa la HG nr. 1235/2022, document care stabilește distribuția fondurilor către fiecare coordonator de reformă și/sau investiție. Guvernul explică faptul că noua repartizare financiară este necesară pentru a pune în aplicare ajustările aprobate la nivel european în ceea ce privește țintele și jaloanele PNRR.
Te-ar mai putea interesa și: Decizie cu miză de 5 miliarde de lei la ÎCCJ. Guvernul și magistrații se confruntă în disputa privind salariile restante
Executivul precizează că revizuirea planului a fost determinată de faptul că PNRR nu mai poate fi realizat în forma inițială, din cauza unor circumstanțe obiective care au afectat implementarea anumitor proiecte și reforme.
Printre cauzele invocate se numără întârzierile semnificative înregistrate de constructori, dificultățile apărute în derularea unor investiții și alte probleme care au împiedicat respectarea calendarului inițial.
În aceste condiții, România a negociat modificarea unor ținte și jaloane, astfel încât banii europeni rămași disponibili să poată fi utilizați în cadrul noului calendar și al noii structuri a PNRR.
Revizuirea a fost aprobată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului Uniunii Europene din 5 august 2026, iar hotărârea adoptată joi de Guvern are rolul de a transpune aceste modificări în distribuția financiară internă.
În total, revizuirea PNRR a vizat 94 de măsuri. Acestea nu au fost tratate în același mod, modificările fiind adaptate în funcție de stadiul fiecărei reforme sau investiții și de posibilitatea de finalizare până la expirarea termenului PNRR.
Cea mai mare parte dintre măsuri, respectiv 68, au fost modificate pentru a permite aplicarea unor alternative considerate mai eficiente. Potrivit Guvernului, aceste alternative au fost concepute astfel încât să reducă sarcina administrativă și să simplifice punerea în aplicare a deciziei europene, fără ca obiectivele principale ale măsurilor respective să fie abandonate.
Cu alte cuvinte, o parte dintre reforme nu au fost eliminate, ci au fost adaptate pentru a putea fi implementate mai ușor și într-un timp mai scurt.
Un alt grup important este reprezentat de 23 de măsuri care nu mai pot fi atinse în forma inițială, din cauza unor circumstanțe obiective și a întârzierilor acumulate.
Guvernul menționează în mod explicit întârzierile semnificative ale constructorilor, dar și alte măsuri sau probleme care au afectat progresul proiectelor.
În aceste situații, țintele și jaloanele au fost ajustate corespunzător, pentru ca România să nu rămână blocată într-un calendar care nu mai poate fi respectat.
Acest aspect este important deoarece PNRR are un termen de finalizare foarte strict. Fondurile sunt legate de atingerea unor jaloane și ținte, iar întârzierile pot afecta capacitatea României de a încasa integral banii alocați.
Din cele 94 de măsuri analizate, trei măsuri care nu mai pot fi realizate au fost eliminate din plan.
Eliminarea acestora face parte din procesul de revizuire negociat la nivel european și permite reconfigurarea resurselor financiare care nu mai pot fi utilizate pentru obiectivele inițiale.
În paralel, fondurile eliberate prin eliminarea sau ajustarea unor măsuri pot fi direcționate către alte investiții care au șanse mai mari să fie finalizate în termenul rămas.
Revizuirea nu a însemnat doar reducerea sau eliminarea unor măsuri. Guvernul precizează că două măsuri au beneficiat de majorări ale bugetului alocat, ca urmare a progresului înregistrat în implementarea lor.
Acest lucru arată că distribuția fondurilor a fost ajustată în funcție de evoluția concretă a proiectelor. Investițiile care au avansat și care au perspective de finalizare pot beneficia de resurse suplimentare, în timp ce proiectele blocate sau întârziate pot pierde o parte din finanțarea inițială.
De asemenea, patru măsuri noi au fost introduse pentru utilizarea resurselor financiare eliberate în urma revizuirii.
Prin această redistribuire, autoritățile încearcă să direcționeze banii către obiective care pot fi realizate efectiv înainte de expirarea PNRR.
Una dintre principalele presiuni asupra Guvernului este reprezentată de termenul-limită al programului. 31 august 2026 este data până la care trebuie finalizată implementarea PNRR.
Din acest motiv, Executivul susține că noua hotărâre creează condițiile necesare pentru ca fiecare coordonator de reformă și/sau investiție să poată încheia proiectele în termenul stabilit.
Repartizarea actualizată a bugetelor este esențială pentru această etapă finală, deoarece instituțiile responsabile trebuie să știe exact ce sume mai au la dispoziție și pentru ce obiective pot fi utilizate.
În lipsa unei actualizări a cadrului financiar, implementarea proiectelor revizuite ar fi fost mai dificilă, în condițiile în care structura PNRR s-a modificat față de forma inițială.
Guvernul precizează că, după revizuire, suma aferentă implementării PNRR este de 20.106.860.700 de euro. Din această sumă, componenta de asistență financiară nerambursabilă rămâne la nivelul de 13.566.055.514 euro. Componenta de împrumut, în schimb, a fost revizuită și ajunge la 6.540.805.186 euro.
Prin urmare, structura financiară a planului este acum adaptată noilor măsuri, ținte și jaloane aprobate la nivel european.
Noua distribuție a fondurilor urmărește, în esență, o concentrare a resurselor disponibile asupra proiectelor care pot fi duse la bun sfârșit în intervalul rămas.
În cazul unor proiecte care au întârzieri foarte mari sau care nu mai pot fi realizate din motive obiective, menținerea finanțării în forma inițială nu ar mai fi eficientă. De aceea, anumite măsuri au fost modificate sau eliminate, iar resursele astfel eliberate pot fi folosite pentru alte obiective.
Cele patru măsuri noi introduse în plan reprezintă tocmai un astfel de mecanism prin care România încearcă să valorifice banii disponibili înainte de închiderea PNRR.