Curtea Supremă a SUA anulează tarifele globale – un pilon central al agendei economice a președintelui Trump

Hotărârea adoptată de Curtea Supremă a SUA cu 6 voturi la 3, vizează tarifele impuse în temeiul unei legi privind puterile de urgență, inclusiv tarifele extinse „reciproce” aplicate aproape tuturor celorlalte țări.

Este prima componentă majoră a agendei mai largi a lui Trump care ajunge în mod direct în fața celei mai înalte instanțe a țării, pe care a contribuit să o modeleze prin numirea a trei judecători conservatori în primul său mandat.

Majoritatea judecătorilor au constatat faptul că, în esență, Constituția conferă „foarte clar” Congresului puterea de a impune taxe, categorie care include și tarifele vamale. „Părinții fondatori nu au învestit nicio parte a puterii de impozitare în ramura executivă”, a scris președintele Curții Supreme, John Roberts.

Judecătorii Samuel Alito, Clarence Thomas și Brett Kavanaugh au formulat opinii separate.

„Tarifele în discuție pot fi sau nu fi o politică înțeleaptă. Dar, din perspectiva textului, a istoriei și a precedentului, ele sunt în mod clar legale”, a scris Kavanaugh.

Majoritatea judecătorilor Curții Supreme a SUA nu s-a pronunțat asupra posibilității ca firmele să obțină rambursarea miliardelor de dolari achitate în tarife vamale.

Numeroase companii, inclusiv lanțul de magazine Costco, s-au adresat deja instanței pentru a solicita restituiri. Kavanaugh a remarcat că procesul ar putea fi complicat.

„Curtea nu spune nimic astăzi despre cum ar trebui Guvernul să procedeze la returnarea miliardelor de dolari, pe care le-a colectat de la importatori. Dar acest proces este probabil să fie un haos, așa cum s-a recunoscut, de altfel, în timpul pledoariilor”, a scris acesta.

Trezoreria a colectat peste 133 de miliarde de dolari din taxele la import impuse de Donald Trump

Trezoreria a colectat peste 133 de miliarde de dolari din taxele la import impuse de președintele Trump. Impactul estimat pentru următorul deceniu a fost de aproximativ 3.000 de miliarde de dolari.

Hotărârea Curții Supreme nu îl împiedică pe Trump să impună taxe vamale în baza altor legi. Deși acestea prevăd limitări mai stricte în ceea ce privește viteza și amploarea măsurilor, oficiali de rang înalt din administrație au declarat că se așteaptă ca Donald Trump să mențină cadrul tarifar, utilizând alte temeiuri legale.

Decizia intervine după mai multe succese punctuale obținute de Trump la Curtea Supremă, care i-au permis să avanseze măsuri ample de exercitare a puterii executive: de la demiteri mediatizate la reduceri semnificative ale fondurilor federale, potrivit The Associated Press.

Donald Trump s-a exprimat repetat asupra politicii tarifelor globale, numind-o una dintre cele mai importante din istoria Statelor Unite și afirmând că o decizie împotriva sa ar reprezenta o lovitură economică severă pentru țară.

Contestațiile în justiție împotriva tarifelor lui Trump au depășit clivajele politice, reunind inclusiv grupuri libertariene și pro-business, în mod tradițional apropiate de Partidul Republican.

Politica tarifelor globale impusă de Donald Trump nu se bucură de o susținere largă în rândul americanilor

Sondajele au arătat că tarifele nu se bucură de o susținere largă în rândul publicului, pe fondul preocupărilor mai ample ale alegătorilor legate de costul vieții.

Constituția conferă Congresului puterea de a impune tarife vamale. Însă administrația Trump a susținut că o lege din 1977, care permite președintelui să reglementeze importurile în situații de urgență, îi oferă și autoritatea de a stabili tarife.

Alți președinți au utilizat legea de zeci de ori, adesea pentru a impune sancțiuni, dar Trump a fost primul care a invocat-o pentru taxele la import.

„Iar faptul că niciun președinte nu a identificat vreodată o astfel de putere în IEEPA reprezintă o dovadă solidă că aceasta nu există”, a scris Roberts, folosind acronimul legii denumite International Emergency Economic Powers Act.

Trump a instituit ceea ce a numit tarife „reciproce” pentru majoritatea țărilor în aprilie 2025, pentru a aborda deficitele comerciale pe care le-a declarat situație de urgență națională. Aceste măsuri au urmat impunerii de taxe vamale asupra Canadei, Chinei și Mexicului, invocând, potrivit administrației, o situație de urgență legată de traficul de droguri.

Au urmat o serie de procese, inclusiv unul intentat de un grup de douăsprezece state americane, cu orientare preponderent democrată, precum și acțiuni din partea unor mici afaceri, care comercializează produse variind de la materiale pentru instalații sanitare la jucării educaționale și echipamente de ciclism pentru femei.

Contestatarii au susținut că legea privind puterile de urgență nu menționează în niciun fel tarifele și că utilizarea acesteia de către Trump nu îndeplinește mai multe teste juridice, inclusiv pe cel cunoscut drept doctrina „chestiunilor majore”, care a dus la anularea programului de anulare a datoriilor studențești în valoare de 500 de miliarde de dolari al fostului președinte Joe Biden.

Judecătorii conservatori din majoritate au invocat acest principiu în hotărârea lor. „Nu există nicio excepție de la doctrina chestiunilor majore pentru statutele privind situațiile de urgență”, a scris Roberts.

Administrația Trump a susținut că tarifele sunt diferite, întrucât reprezintă un element central al abordării lui Trump în materie de politică externă, domeniu în care instanțele nu ar trebui să pună la îndoială deciziile președintelui.

Însă Roberts, căruia i s-au alăturat judecătorii Neil Gorsuch și Amy Coney Barrett, a respins acest argument, scriind că implicațiile de politică externă nu modifică principiul juridic aplicabil.

Citește și: Donald Trump avertizează Iranul cu privire la „lucruri rele”, dacă nu se ajunge la un acord într-un termen de 10–15 zile