Desemnarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, contestată în instanță. Procesul începe pe 28 septembrie

Asociația Italienilor din România (RO.AS.IT.) a contestat în instanță decretul prin care președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan drept candidat pentru funcția de prim-ministru. Acțiunea a fost înregistrată la Curtea de Apel București, la Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, pe 22 septembrie 2026, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Radu Miruță, despre Guvernul Mureșan: „Mai important este să avem rapid un Executiv cu puteri depline”

Desemnarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, contestată în instanță. Procesul începe pe 28 septembrie

RO.AS.IT., condusă de deputata neafiliată Ioana Grosaru, solicită anularea Decretului nr. 770/2026, prin care șeful statului l-a desemnat pe Siegfried Mureșan să ceară Parlamentului votul de încredere asupra programului de guvernare și asupra listei noului Executiv.

În dosarul înregistrat la Curtea de Apel București, Administrația Prezidențială și Regia Autonomă Monitorul Oficial au calitatea de pârâți. Instanța a stabilit primul termen de judecată pentru 28 septembrie 2026, astfel că acțiunea va fi analizată la scurt timp după înregistrarea sa.

Demersul asociației vizează, astfel, un act emis de președintele României în exercitarea atribuțiilor constituționale privind desemnarea candidatului la funcția de premier. Decretul atacat este cel prin care Nicușor Dan l-a nominalizat pe Siegfried Mureșan pentru a încerca formarea unui nou Guvern și obținerea votului de încredere din partea Parlamentului.

Fostul judecător Cristi Dănileț a comentat public acțiunea și susține că un astfel de demers nu ar putea fi admis atunci când este vorba despre un decret prezidențial care reprezintă un „act de putere”. Într-o postare pe Facebook, Dănileț a afirmat că, în cazul actelor de putere constituțională emise de o autoritate prevăzută de Constituție, instanțele de drept comun nu ar avea competența de a interveni.

Argumentul lui Dănileț pornește de la natura juridică a decretelor prezidențiale și de la atribuțiile constituționale ale șefului statului. Fostul judecător a făcut referire și la un alt caz în care au fost contestate în instanță acte prezidențiale, susținând că astfel de acțiuni ridică probleme juridice încă de la momentul introducerii lor.

RO.AS.IT. este o organizație etnică de drept privat și de utilitate publică, înființată în 1993, la Suceava. Potrivit informațiilor prezentate de asociație, aceasta reprezintă oficial minoritatea italiană din România și continuă activitatea comunităților istorice de italieni stabilite de-a lungul timpului în țară.

Organizația beneficiază de finanțare publică din partea Guvernului României, prin Departamentul pentru Relații Interetnice, iar reprezentarea minorității italiene în Parlament este asigurată, potrivit Constituției, printr-un mandat de deputat.

Președintele RO.AS.IT. este Ioana Grosaru, care este și deputat neafiliat și membră a Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați. Secretarul general al asociației este Andi Gabriel Grosaru, fiul Ioanei Grosaru, care a fost deputat în perioada 2016-2024.

Fondatorul asociației a fost Mircea Grosaru, soțul Ioanei Grosaru și tatăl lui Andi Gabriel Grosaru. Acesta a fost, la rândul său, deputat în Parlamentul României începând din 2004 și până la decesul său, în 2014.

Acțiunea împotriva desemnării lui Siegfried Mureșan nu este primul demers de acest tip al RO.AS.IT. Asociația a atacat, în aprilie 2026, tot la Curtea de Apel București, decretele prin care președintele Nicușor Dan a numit conducătorii principalelor parchete: DNA, Parchetul General și DIICOT.

Și acel dosar se află în atenția aceleiași secții a Curții de Apel București. În cauza privind numirea șefilor marilor parchete, instanța a amânat pronunțarea pentru 28 septembrie, aceeași dată la care este programat primul termen în procesul privind desemnarea lui Siegfried Mureșan.

Prin urmare, la Curtea de Apel București sunt în discuție două acțiuni introduse de aceeași organizație împotriva unor acte prezidențiale emise de Nicușor Dan. În primul caz este contestată desemnarea candidatului pentru funcția de premier, iar în celălalt sunt vizate decretele de numire în funcție a procurorilor care conduc principalele parchete din România.