Eurostat: Cererile de azil în UE continuă să scadă. Italia, Franța și Spania rămân principalele destinații

Numărul persoanelor care solicită azil în Uniunea Europeană continuă să scadă în 2026, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. În luna aprilie, statele membre au înregistrat 42.960 de cereri depuse pentru prima dată de cetățeni din afara Uniunii Europene, în scădere cu 11% față de aceeași lună a anului precedent și cu 9% comparativ cu martie 2026. Evoluția confirmă tendința descendentă observată după nivelurile ridicate înregistrate în ultimii ani, potrivit capital.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Eurostat: România rămâne țara cu cea mai ridicată inflație din UE. Prețurile alimentelor au crescut cu 6,78% în luna mai

Eurostat: Cererile de azil în UE continuă să scadă. Italia, Franța și Spania rămân principalele destinații

Pe lângă cererile formulate pentru prima dată, autoritățile europene au înregistrat și 9.145 de cereri ulterioare de protecție internațională. Deși acest număr este cu 17% mai mare decât în aprilie 2025, el a scăzut cu 9% față de luna martie 2026, ceea ce indică o diminuare a presiunii asupra sistemelor de azil din statele membre.

În ceea ce privește naționalitatea solicitanților, cetățenii venezueleni au reprezentat cel mai numeros grup care a depus pentru prima dată cereri de azil în Uniunea Europeană. În aprilie 2026, 4.875 de persoane din Venezuela au solicitat protecție internațională. Ei au fost urmați de cetățenii din Afganistan, cu 3.830 de cereri, Bangladesh, cu 2.630 de solicitări, și Sudan, cu 1.720 de cereri.

Cele mai multe cereri au fost înregistrate în patru state membre: Italia, Franța, Spania și Germania. Împreună, aceste țări au concentrat aproximativ 76% din totalul solicitărilor depuse la nivelul Uniunii Europene. Italia a primit cele mai multe cereri pentru prima dată, respectiv 9.710, fiind urmată de Franța, cu 8.645 de solicitări, Spania, cu 8.350, și Germania, unde au fost înregistrate 6.140 de cereri.

Raportat la populație, însă, cele mai ridicate rate ale solicitărilor de azil au fost consemnate în alte state membre. Grecia a înregistrat cea mai mare incidență, cu 26,1 cereri pentru prima dată la fiecare 100.000 de locuitori. Pe următoarele poziții s-au situat Luxemburg, cu 20,6 cereri la 100.000 de locuitori, și Irlanda, cu 18,7. La nivelul întregii Uniuni Europene, media a fost de 9,5 cereri pentru prima dată la 100.000 de locuitori.

Datele Eurostat evidențiază și situația minorilor neînsoțiți, una dintre cele mai sensibile categorii de solicitanți de azil. În luna aprilie, 930 de copii și adolescenți fără însoțitori au depus pentru prima dată cereri de protecție internațională în statele membre ale UE. Cei mai mulți proveneau din Somalia, cu 190 de persoane, urmați de Afganistan, cu 100 de minori. Sudanul și Egiptul au înregistrat câte 75 de solicitanți minori fiecare, iar Venezuela, 55.

În ceea ce privește distribuția acestor cereri, Germania a fost principalul stat de destinație pentru minorii neînsoțiți, cu 195 de solicitări. Olanda a ocupat locul al doilea, cu 190 de cereri, fiind urmată de Franța (95), Grecia (90) și Spania (85).

Statisticile publicate de Eurostat arată că numărul cererilor de azil în Uniunea Europeană este într-o scădere constantă după vârful atins în octombrie 2023, când aproape 115.000 de persoane au solicitat pentru prima dată protecție internațională. De atunci, valorile lunare au coborât treptat, iar în primele luni din 2026 tendința descendentă s-a consolidat.

În primul trimestru al anului 2026, statele membre au înregistrat 144.680 de cereri de azil depuse pentru prima dată. Comparativ cu ultimul trimestru din 2025, când au fost raportate 164.965 de solicitări, numărul a scăzut cu 12,3%. Față de primul trimestru al anului 2025, reducerea este și mai pronunțată, de 21,3%, ceea ce confirmă diminuarea fluxului de noi solicitanți de protecție internațională în Uniunea Europeană.

În același interval, au fost înregistrate 28.655 de cereri ulterioare de azil. Acest indicator este cu aproape 20% mai mic decât în ultimul trimestru din 2025, însă cu peste 16% mai mare comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, semn că o parte dintre solicitanți continuă procedurile deja începute.