Franța atinge un record al angajării persoanelor de peste 60 de ani

Ponderea francezilor cu vârste cuprinse între 60 și 64 de ani aflați în activitate a ajuns la un nivel record, potrivit unui raport publicat de Direcția pentru Cercetare, Studii și Statistică (DARES), organism aflat în subordinea Ministerului Muncii din Franța.

Rata de ocupare pentru această categorie de vârstă a urcat la 44,4%, în creștere cu 2,1 puncte procentuale față de anul precedent, reprezentând cel mai ridicat nivel înregistrat în ultimii 50 de ani, potrivit datelor DARES.

Evoluția vine după reforma sistemului de pensii adoptată în 2023, una dintre cele mai importante modificări sociale din ultimii ani în Franța. Reforma a crescut progresiv vârsta legală de pensionare de la 62 la 64 de ani și a extins perioada de contribuție necesară pentru anumite generații pentru obținerea unei pensii complete.

Potrivit specialiștilor DARES, această schimbare legislativă este unul dintre factorii care au contribuit la menținerea unui număr mai mare de persoane de peste 60 de ani pe piața muncii.

O revenire după cinci decenii de scădere

Datele istorice arată o schimbare semnificativă față de tendința dominantă din ultimele decenii. În 1975, aproximativ 40,5% dintre francezii cu vârste între 60 și 64 de ani aveau un loc de muncă.

Ulterior, rata de ocupare a scăzut constant, atingând un minim de 10,8% în 2001.

Reducerea vârstei legale de pensionare la 60 de ani, introdusă în 1982, precum și dezvoltarea schemelor de pensionare anticipată utilizate de companii în perioadele de restructurare economică au contribuit la retragerea mai timpurie a multor angajați.

Tendința s-a inversat treptat în ultimele două decenii, pe fondul reformelor succesive ale pensiilor și al nevoii statului francez de a menține mai mulți oameni activi în economie.

Franța rămâne însă sub media europeană

În ciuda progresului recent, Franța continuă să se afle în partea inferioară a clasamentului european privind ocuparea persoanelor între 60 și 64 de ani.

Creșterea ratei de ocupare a seniorilor este urmărită atent de guvernele europene, în condițiile în care îmbătrânirea populației pune presiune pe sistemele publice de pensii și pe finanțele statelor.

Mai multe economii europene au adoptat în ultimii ani reforme care urmăresc creșterea vârstei efective de pensionare, stimularea rămânerii în activitate a persoanelor vârstnice și reducerea dezechilibrelor dintre numărul contribuabililor și cel al beneficiarilor de pensii.

Pentru România, unde îmbătrânirea populației și deficitul de forță de muncă reprezintă provocări majore, creșterea participării persoanelor de peste 60 de ani la activitatea economică reprezintă un subiect tot mai prezent în dezbaterea privind sustenabilitatea sistemului public de pensii, notează Mediafax.

Citește și: Sébastien Lecornu, premierul Franței, suspendă reforma pensiilor pentru a evita prăbușirea guvernului