Guvernul majorează de cinci ori bugetul pentru baraje. 250 de milioane de lei pentru lucrări de consolidare

Guvernul a decis să majoreze semnificativ finanțarea pentru lucrările de reabilitare și consolidare a barajelor, în contextul în care infrastructura hidrotehnică din România are nevoie de investiții importante pentru siguranța comunităților și pentru asigurarea resurselor de apă. Bugetul național destinat în acest an lucrărilor la baraje a fost crescut de cinci ori, de la 50 de milioane de lei la 250 de milioane de lei, a anunțat ministrul Mediului, Diana Buzoianu, la finalizarea lucrărilor de reabilitare a Barajului Leșu, din județul Bihor.

Te-ar mai putea interesa și: 15.000 de oameni rămân fără apă în mai multe comune din Buzău. Barajul Cireșu intră în modernizare, iar autoritățile pregătesc cisterne și rezervoare

Guvernul majorează de cinci ori bugetul pentru baraje. 250 de milioane de lei pentru lucrări de consolidare

Ministrul a prezentat investiția de la Leșu drept un model care ar trebui replicat și în alte zone ale țării, mai ales în condițiile în care mai multe proiecte de infrastructură hidrotehnică au pierdut finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Guvernul intenționează să preia din fonduri naționale o parte dintre aceste proiecte, pentru ca lucrările să poată începe sau continua fără să fie abandonate.

Printre proiectele care vor primi finanțare națională se numără lucrările de consolidare de la Lacul Roșu, Frumoasa și Surduc. Aceste obiective au fost eliminate de Comisia Europeană din lista proiectelor finanțate prin PNRR deoarece nu erau suficient de avansate pentru respectarea termenelor, deși aveau documentația necesară pentru începerea lucrărilor.

Diana Buzoianu a subliniat că autoritățile nu vor să repete situația în care proiecte importante pentru siguranța populației rămân fără finanțare din cauza întârzierilor administrative. De aceea, cele trei investiții vor fi susținute din bugetul național. Ministrul a spus că experiența de la Leșu ar trebui transformată într-un model pentru accelerarea lucrărilor la alte baraje din România.

Pe lângă cele trei baraje, Ministerul Mediului a anunțat și alocarea fondurilor necesare pentru două poldere, Tucea și Rovinari, care riscau, de asemenea, să piardă finanțarea europeană. Aceste investiții au rolul de a contribui la gestionarea riscurilor hidrologice și la protejarea localităților și a terenurilor în cazul unor fenomene extreme.

Anunțul privind majorarea bugetului pentru baraje a fost făcut la Barajul Leșu, unde lucrările de reabilitare au fost finalizate. Proiectul este considerat unul de referință la nivel național, fiind singurul proiect de acest tip finanțat prin PNRR și ajuns la finalizare în acest context.

Ministrul Mediului a descris Barajul Leșu atât ca pe o investiție esențială pentru siguranța infrastructurii și accesul la apă, cât și ca pe un exemplu despre modul în care proiectele de infrastructură pot fi integrate cu obiectivele de protecție a mediului.

Finalizarea lucrărilor este importantă într-un moment în care România se confruntă tot mai frecvent cu perioade de secetă, temperaturi ridicate și fenomene meteorologice extreme. În acest context, menținerea în stare bună a barajelor și a celorlalte componente ale infrastructurii de gospodărire a apelor devine o problemă strategică.

Vicepremierul Tanczos Barna a atras atenția însă asupra faptului că experiența pozitivă de la Leșu reprezintă mai degrabă o excepție în implementarea proiectelor finanțate prin PNRR.

Potrivit acestuia, Administrația Națională „Apele Române” a avut la dispoziție peste 500 de milioane de euro prin PNRR pentru investiții în domeniul apelor. Banii puteau fi utilizați pentru lucrări la baraje, poldere permanente și nepermanente, dotări și alte proiecte de infrastructură hidrotehnică.

O parte dintre investiții au fost realizate, însă alte proiecte nu au fost finalizate în termenele necesare, iar finanțarea europeană aferentă acestora a fost pierdută. Tanczos Barna a remarcat că beneficiarii PNRR au primit în 2021 o oportunitate importantă pentru modernizarea infrastructurii, considerând că în prezent ar fi trebuit să existe mai multe proiecte finalizate și recepționate.

Deși a criticat indirect ritmul de implementare a unora dintre proiecte, vicepremierul a preferat să pună accentul pe finalizarea investiției de la Leșu și pe necesitatea ca autoritățile să folosească experiența acumulată pentru proiectele viitoare.

Directorul general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”, Sorin Rândașu, a susținut că experiența acumulată în cadrul proiectului de la Leșu trebuie transferată către celelalte administrații bazinale de apă.

El a apreciat activitatea Administrației Bazinale de Apă Crișuri și a cerut celorlalte structuri să accelereze proiectele care au rămas restante. În opinia sa, investițiile în reabilitarea barajelor și în asigurarea resurselor de apă trebuie să devină o prioritate, mai ales în condițiile în care România este expusă atât secetei, cât și episoadelor de precipitații abundente și inundații.

Rândașu a transmis că administrațiile bazinale trebuie să promoveze și să susțină proiectele care pot contribui la modernizarea infrastructurii hidrotehnice, astfel încât experiența de la Leșu să nu rămână un caz izolat.

Un alt element remarcat de reprezentantul Apele Române a fost caracterul internațional al proiectului de la Leșu. La lucrări au participat specialiști din România, Ungaria, Italia, Franța, Olanda și Macedonia de Nord.

Rândașu a subliniat importanța colaborării cu experți internaționali atunci când proiectele de infrastructură necesită competențe specializate și experiență acumulată în alte state. Experiența dobândită în cadrul proiectului de la Leșu ar putea fi astfel folosită și în cazul altor investiții de consolidare și modernizare a barajelor.