ÎCCJ critică dur noua lege a salarizării: Reduceri de până la 40% și riscuri pentru independența Justiției

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a transmis Ministerului Justiției o serie de observații și critici ample la proiectul noii legi a salarizării, susținând că forma actuală a documentului afectează grav statutul profesional și independența sistemului judiciar. Instituția consideră că proiectul este „profund viciat” încă de la concepere și că, în loc să reducă inechitățile din sectorul bugetar, riscă să le accentueze și să genereze noi conflicte juridice, potrivit mediafax.ro.

Te-ar mai putea interesa și: ÎCCJ decide asupra extinderii sporului SIIJ, cu impact potențial de peste 50% asupra salariilor magistraților

ÎCCJ critică dur noua lege a salarizării: Reduceri de până la 40% și riscuri pentru independența Justiției

Într-un mesaj adresat magistraților și personalului din sistem, ÎCCJ afirmă că va continua să apere drepturile profesionale și salariale ale acestora prin toate mijloacele legale și instituționale disponibile. Totodată, instanța supremă precizează că așteaptă instalarea noului Guvern pentru a putea avea un dialog instituțional privind forma finală a legii și nu exclude alte forme de acțiune dacă revendicările sistemului judiciar nu vor fi luate în considerare.

Potrivit analizei transmise Ministerului Justiției, proiectul încalcă o serie de principii constituționale fundamentale. Prima critică majoră vizează separația și echilibrul puterilor în stat. ÎCCJ susține că noile grile salariale reduc poziția constituțională a autorității judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului, prin stabilirea unor coeficienți salariali care nu reflectă rolul și importanța justiției în arhitectura instituțională a României. Instanța supremă consideră că funcțiile de conducere din sistemul judiciar, inclusiv cea de președinte al ÎCCJ, nu pot fi salarizate sub nivelul funcțiilor echivalente din celelalte autorități fundamentale ale statului.

O altă critică importantă privește independența financiară a magistraților, considerată o componentă esențială a independenței justiției. Potrivit ÎCCJ, proiectul ar conduce la reduceri salariale estimate între 15% și 40%, iar în unele cazuri chiar peste 40% pentru anumite funcții de conducere. Instanța avertizează că diminuarea veniturilor magistraților afectează direct garanțiile constituționale care protejează independența judecătorilor și procurorilor față de influențele politice sau administrative.

Judecătorii critică și faptul că salarizarea sistemului judiciar este inclusă într-o lege generală, deși legislația actuală prevede existența unei legi speciale pentru remunerarea magistraților. În opinia ÎCCJ, puterea judecătorească ar trebui tratată distinct, așa cum se întâmplă și în cazul unor instituții precum Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară sau Autoritatea Națională de Reglementare în Energie, care beneficiază de reglementări separate.

Documentul atrage atenția și asupra impactului pe termen lung asupra pensiilor de serviciu. Instanța supremă avertizează că noul mecanism al „diferenței salariale tranzitorii” ar putea conduce indirect la diminuarea pensiilor magistraților dacă această componentă nu va fi inclusă în baza de calcul a pensiei. În plus, coexistenta mai multor regimuri succesive de pensionare ar crea lipsă de predictibilitate și ar afecta securitatea juridică a profesiei.

ÎCCJ consideră că proiectul încalcă și principiul securității juridice și al protecției încrederii legitime. Potrivit judecătorilor, legea creează două categorii distincte de magistrați: cei aflați deja în funcție, care beneficiază temporar de măsuri compensatorii, și cei care vor intra ulterior în sistem și vor fi salarizați exclusiv conform noii grile. Astfel, persoane care exercită aceeași funcție și au aceleași responsabilități ar putea avea venituri diferite, ceea ce ar afecta atractivitatea profesiei și capacitatea sistemului de a atrage noi candidați.

Instanța critică și modificarea statutului unor categorii profesionale din sistemul judiciar, precum magistrații-asistenți ai ÎCCJ, asistenții judecătorilor sau specialiștii IT din instanțe și parchete. Potrivit observațiilor formulate, noua lege nu afectează doar nivelul salariilor, ci și poziționarea profesională a acestor funcții în cadrul sistemului, fără a exista justificări legate de atribuții sau responsabilități.

Un capitol important al criticilor se referă la lipsa de claritate și previzibilitate a proiectului. ÎCCJ susține că mecanismul „diferenței salariale tranzitorii” este insuficient reglementat și nu precizează ce se va întâmpla după expirarea sa, la finalul anului 2031. De asemenea, legea nu stabilește în mod direct valoarea de referință utilizată pentru calculul salariilor și transferă Guvernului atribuții importante privind metodologia de evaluare a funcțiilor și stabilirea unor criterii salariale. Judecătorii consideră că aceste elemente esențiale trebuie prevăzute explicit în lege, nu lăsate la discreția executivului.

ÎCCJ mai susține că proiectul încalcă principiul egalității în drepturi prin introducerea unor diferențe salariale nejustificate între persoane care ocupă aceleași funcții și au responsabilități similare. Instanța avertizează că pot apărea situații în care promovarea într-o funcție superioară sau ocuparea unei poziții de conducere să conducă paradoxal la scăderea veniturilor, din cauza modului în care este construit mecanismul compensatoriu.

În analiza transmisă Ministerului Justiției se arată că legea afectează și ierarhia funcțiilor judiciare. Actualul sistem, care diferențiază remunerarea funcțiilor de conducere în funcție de nivelul instanței sau al parchetului, este înlocuit cu un sistem bazat pe coeficienți ficși. Astfel, funcțiile de conducere exercitate la Înalta Curte, la curțile de apel, tribunale sau judecătorii ajung să beneficieze de aceeași componentă salarială pentru conducere, deși responsabilitățile și complexitatea activității diferă semnificativ.