Unele variante ale bacteriei Klebsiella nu mai răspund nici la cele mai noi antibiotice. Rata mortalității în cazul infecțiilor asociate acestei bacterii se situează între 40% și 70%, avertizează Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC).
Evoluția este cu atât mai îngrijorătoare cu cât obiectivul Uniunii Europene pentru 2030 este reducerea cu 5% a infecțiilor sanguine provocate de tulpinile rezistente ale bacteriei. În loc să se apropie de această țintă, Europa înregistrează o creștere accelerată, iar spitalele au dificultăți tot mai mari în prevenirea transmiterii infecțiilor de la un pacient la altul.
Christian Giske, expert în cadrul ECDC, a descris situația provocată de Klebsiella pneumoniae drept cea mai mare îngrijorare dintre toate datele privind bacteriile multirezistente monitorizate în Europa în ultimul an.
Rezistența la antimicrobiene, fenomen prin care bacteriile și ciupercile evoluează și nu mai răspund la medicamentele concepute pentru a le elimina, provoacă aproximativ 35.000 de decese anual în Uniunea Europeană, Islanda și Norvegia.
ECDC consideră că fenomenul reprezintă o amenințare majoră pentru sănătatea publică europeană.
Una dintre dificultățile combaterii acestor infecții este numărul limitat de antibiotice noi disponibile pentru tratarea pacienților.
În acest context, noua legislație farmaceutică europeană, care urmează să fie semnată în decembrie, include măsuri pentru stimularea cercetării și dezvoltării de noi antibiotice.
Printre mecanismele prevăzute se numără stimulente pentru industria farmaceutică, inclusiv avantaje legate de exclusivitatea comercială, dar și sisteme de plată menite să asigure statelor finanțarea necesară pentru achiziția acestor medicamente.
Controlul infecțiilor cu Klebsiella pneumoniae este mai complicat decât în cazul altor bacterii rezistente. Fiind o bacterie intestinală, aceasta poate avea rezervoare în organism și se poate transmite între pacienții internați. Din acest motiv, măsurile standard de prevenire a infecțiilor intraspitalicești nu sunt întotdeauna suficiente.
ECDC recomandă consolidarea măsurilor de igienă și control epidemiologic în spitale, inclusiv respectarea riguroasă a igienei mâinilor, utilizarea corectă a echipamentelor individuale de protecție, precum mănușile, și curățarea și dezinfectarea eficientă a suprafețelor.
„Klebsiella este o bacterie intestinală și este posibil să aibă rezervoare mai puternice în organism. Ceea ce funcționează în cazul MRSA s-ar putea să nu fie suficient pentru Klebsiella. Respectarea regulilor de prevenire și control al infecțiilor trebuie să fie și mai riguroasă pentru a ține sub control o problemă precum cea provocată de Klebsiella”, a declarat Christian Giske.
Diferența dintre cele două bacterii este vizibilă în evoluția infecțiilor raportate în spitalele europene. În cazul MRSA (Staphylococcus aureus, rezistent la meticilină), numărul infecțiilor sanguine a scăzut cu 19% în 2025 față de 2019, depășind obiectivul european de reducere cu 15% până în 2030.
Rezultatul arată că măsurile de prevenire și control al infecțiilor nosocomiale pot avea efecte importante atunci când sunt aplicate consecvent. În cazul Klebsiella, însă, transmiterea este mai dificil de oprit, iar chiar și deficiențele minore în curățarea și dezinfectarea suprafețelor pot favoriza răspândirea bacteriei.
O evoluție nefavorabilă se înregistrează și în cazul bacteriei Escherichia coli (E. coli). Infecțiile provocate de tulpinile rezistente la antibiotice au crescut cu 16,4% în Uniunea Europeană între 2019 și 2025, deși obiectivul pentru 2030 este reducerea lor cu 10%.
Reducerea utilizării antibioticelor și prescrierea acestora numai atunci când sunt necesare reprezintă o altă componentă esențială a strategiei europene. Administrarea nejustificată a acestor medicamente favorizează apariția și răspândirea bacteriilor rezistente, limitând opțiunile de tratament pentru pacienți.
Consumul de antibiotice în UE a scăzut cu numai 5% între 2019 și 2025, în condițiile în care ținta stabilită pentru 2030 este o reducere de 20%.
În paralel, autoritățile europene încearcă să crească ponderea antibioticelor adecvate utilizate în tratamente. Potrivit criteriilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cel puțin 65% dintre antibioticele folosite în Europa ar trebui să fie medicamentele potrivite pentru indicațiile respective. În 2025, această proporție a ajuns la 62,5%.
„Suntem încă în urmă în ceea ce privește mai multe dintre obiectivele UE pentru 2030 privind combaterea rezistenței la antimicrobiene”, a declarat Pamela Rendi-Wagner, directoarea ECDC.
Un instrument care ar putea îmbunătăți capacitatea autorităților de a limita răspândirea bacteriilor rezistente este supravegherea genomică. Tehnologia permite identificarea și urmărirea mai rapidă a modului în care aceste bacterii se transmit, oferind autorităților sanitare informații pentru intervenții mai rapide și mai bine direcționate.
„Acest lucru înseamnă că putem interveni mai devreme pentru a opri transmiterea, putem fundamenta mai eficient deciziile privind tratamentele și putem identifica domeniile în care este cea mai urgentă nevoie de noi antibiotice”, a adăugat Pamela Rendi-Wagner, citată de Politico.